Share |

La 41 de ani de la marele cutremur, „Buzăul este vulnerabil”. Vezi cine spune asta!

La 41 de ani de la marele cutremur, cel mai puternic seism care a lovit România vreodată, în municipiul Buzău există 44 de clădiri pe care un cutremur mai serios le-ar distruge complet.  Majoritatea dintre se află în centrul orașului.

Numai pe strada Cuza Vodă se găsesc 18 astfel de clădiri care, în urma expertizei tehnice, au fost încadrate în prima clasă de risc seismic.  Restul se găsesc în cartierul Obor, unde sunt nouă blocuri de locuințe au bulină roșie, pe strada Independenței,  pe bulevardul Nicolae Bălcescu, în cartierele Micro XIV și Micro V, pe strada Teatrului, strada Col.I. Buzoianu, strada Griviței, strada Transilvaniei, strada Parâng și strada Penteleu.

Administrația locală a promis că primele intervenții pentru punerea în siguranță a fondului construit din proprietatea municipiului se vor face pe strada Cuza Vodă. În acest sens, primarul orașului, Constantin Toma, a anunțat, în urmă cu câteva luni, că anul acesta va achiziționa 15 apartamente de pe piața liberă, în care vor fi mutați chiriașii care locuiesc în clădirile de pe strada Cuza Vodă, ca să poată fi demarate lucrările de consolidare. În schimb, consolidarea blocurilor de locuințe cu bulină roșie intră în responsabilitatea proprietarilor, Primăria nu poate aloca banii necesari efectuării lucrărilor și astfel avem de-a face cu o problemă care va fi rezolvată într-un viitor incert sau nu va fi rezolvată deloc.

Că municipiul Buzău este vulnerabil în cazul producerii unui cutremur major este de acord și primarul Constantin Toma, care a precizat cu mai multe ocazii că sunt foarte multe blocuri cu bulină roşie şi că face demersuri pentru a atrage finanţare în scopul consolidării imobilelor cu probleme. Constantin Toma nu s-a ferit să afirme că oraşul este vulnerabil în cazul unui cutremur major.

”Buzăul este vulnerabil în ceea ce priveşte un cutremur major. Avem foarte multe blocuri care au bulină roşie, avem un bloc care a fost proiectat şi executat prost, avem blocurile din centrul oraşului care sunt  făcute în perioada anilor '60.  Am solicitat toate informaţiile necesare despre legislaţie ca  să putem atrage fonduri de la Guvern pentru că Primăria e subfinanţată,  ca majoritatea primăriilor din această ţară. Primăriile nu primesc decât circa 20 la sută din banii care se strâng la Bucureşti din contribuţiile tuturor. Din acest punct de vedere, România e pe ultimul  loc în Uniunea Europeană în ce priveşte finanţarea UAT-urilor, şi Bulgaria e mai sus decât noi are circa 22-23 la sută din bugetul central alocat localităţilor”, declara primarul Constantin Toma anul trecut.  

Directorul onorific al Institutului Naţional de Fizica Pământului (INFP), Gheorghe Mărmureanu, a declarat la rândul său că, din analizele şi cercetările sale, următorul mare cutremur care se va produce în România va fi în anul 2040 sau în perioada 2077 - 2078.

 Mărmureanu a acordat un interviu în exclusivitate pentru „Revista Teo”, care a fost publicat chiar astăzi, când se împlinesc 41 de ani de la cutremurul din 1977,  în care vorbește despre ce trebuie să știm cu privire la mișcările seismice: „Cutremure vor fi. Toate cutremurele au o anumită periodicitate. Toate cutremurele mari, nu au avut altele înainte. Este greu să ții o țară sub stres. Se pot produce cutremure de 10 grade, de altfel au existat în istorie astfel de seisme. Puțină lume știe că scara de intensitate a cutremurelor a fost stabilită dupa numărul de morți și de răniți. Acesta este criteriul.

S-a observat că la un cutremur mai mare, să zicem de 7-8 grade, există mai multe victime, și tot așa", a precizat Gheorghe Mărmureanu.

Reamintim că, în urmă cu 41 de ani, în anul 1977 a avut loc cel mai puternic cutremur din istoria modernă a României, un seism de 7,2 grade pe scara Richter care a doborât în mai puţin de un minut aproape 35 de mii de locuinţe şi a luat peste 1.500 de vieţi.  La ora 21, 22 de minute şi 22 de secunde, pământul s-a cutremurat pentru 56 de secunde, provocând o adevărată tragedie. 11 mii de oameni au fost îngropaţi sub dărâmături. La nivelul întregii țări au fost circa 11.300 de răniţi şi aproximativ 35.000 de locuinţe afectate, la nivelul întregii ţări. Cele mai multe pagube materiale s-au înregistrat la Bucureşti, unde peste 33 de clădiri şi blocuri înalte s-au făcut una cu pământul. 

No votes yet