Share |

Să modificăm genetic prostia!

Despre organismele modificate genetic sau mutanţii din farfurie

 

 Nu stiu alţii cum sunt însa eu când aud anumite declaraţii politice am reflexul de a încerca să văd dincolo de perdeaua de fum sau încercarile de manipulare şi caut să nu mă grăbesc să trag concluzii, numai de dragul de a avea cât mai rapid o poziţie clară pe subiectul dezbătut.

In special când cineva (persoană publică sau organism naţional/ internaţional) îşi expune vehemenţa pro sau contra, încerc înainte de toate sa mă detasez sentimetal de subiect.

  Concret, într-o conferinţă de presă , deputatul PDL Buzău, Valeriu Alecu, a făcut pe scurt apologia organismelor modificate genetic. Si mai la obiect, a insistat pe necesitatea cultivării  soiei modificate genetic, aducând în prim plan exclusiv interesul financiar al acestui demers. Acesta s-a arătat indignat de faptul că după intrarea României în Uniunea Europeană, nu s-a mai permis cultivarea acestei plante modificate genetic dar a fost lăsat liber consumul, declarând că acesta este marele paradox.

    Rămâne însă situaţia actuală: nici în UE nici în România nu este permisă cultivarea plantelor de laborator cu excepţia porumbului.

   Organismele modificate genetic sau pe scurt, OMG, au fost întotdeauna un subiect controversat, sensibil, ca şi disputa dintre energia nucleara si energia petroliera.

   Sigur că dacă ne gândim la cele aproape 7 miliarde de guri care trebuiesc hranite zilnic cu o diversitate coplesitoare de alimente, vedem imediat avantajele nete. Suntem din ce în ce mai multe guri şi din ce în ce mai flămânde şi am ajuns într-un punct în care se pare că agricultura clasică nu mai poate susţine suprapopulaţia rasei umane.

   OMG în traducere vulgară  înseamna mai mult, mai repede şi mai ieftin -mult mai ieftin- atat financiar cât şi ecologic dacă ne gândim că pentru OMG cantitatile de îngrasamant utilizate anual la hectar sunt de 10-12 ori mai mici decât pentru hibrid.

  Dacă-i întrebi pe marii fermieri despre organismele modificate genetic n-ai găsi pe unul care să nu vrea să le cultive. Pentru ei e simplu: cultivarea OMG-urilor presupune costuri mult mai mici decât a plantelor crescute natural, producţiile sunt mai mari şi chiar, spun fermierii, necesită o cantitate de îngrăşăminte mai mică ceea ce le face mai puţin toxice.

   Deci, s-a înteles de către toată lumea: din punct de vedere economic, cultivarea organismelor modificate genetic sunt ca o gură de oxigen pentru marii fermieri. 

   Dar cum rămâne cu sănătatea noastră? Peste tot la televizor, este promovată alimentaţia corectă, cât mai naturală. Atât de mult s-a pus accent pe impactul pe care îl are alimentaţia în evoluţia organismului uman, încât, treptat, şi noi, românii, am înteles că trebuie să citim etichetele produselor alimentare, că trebuie să evităm unele alimente, aşa cum ar trebui să ne orientăm către tot ce este natural.Am început să apreciem produsele bio şi tot ce este , în general, “bio”, magazinele de acest tip înmulţindu-se parcă peste noapte.

   Dar pe noi, populaţia României, ne-a întrebat cineva dacă vrem să consumăm alimente dezvoltate în laborator?

    Se pare că da. Si se pare că răspunsul unanim a fost negativ. Astfel, această preocupare tot mai mare a românilor pentru o viaţă sănătoasă, reiese şi din faptul că 81% dintre romani îşi doresc interzicerea cultivarii organismelor modificate genetic, arata raportul "Romania's Experience Shows GE Crops Do Not Meet European Quality Standars”, prezentat în Parlamentul European.

    Valorile rezultate arată foarte clar că interesul marilor producători de seminţe OMG diferă complet de cel al populaţiei. Românii nu doresc introducerea OMG în ţară şi indiferent de presiunile venite din partea acestor giganţi mondiali, Ministerul Agriculturii ar trebui să ramană de partea noastră, a cetaţenilor.Acesta este mesajul pe care trebuie să-l înţeleagă şi oamenii politici locali care îşi consumă energia povestind despre beneficiile soiei modificate genetic, speculând o oarece lipsă de documentare stiinţifică pe acest subiect a celor care îl ascultau. Ni s-a dat exemplul pozitiv al SUA ,care cultivă organisme modificate genetic şi, implicit, consumă. Dar de când a devenit SUA un exemplu de dat în ceea ce priveşte alimentaţia? Se ştie că americanii nu stau pe gânduri când vine vorba de fast food si de junk food în general, ale căror efecte nocive le cunoaştem şi noi.

    Iar acum, să stăm şi să privim neputincioşi cum Ministerul Agriculturii se luptă pentru cultivarea în România a acestor viitori mutanţi din farfuria noastră.Un studiu realizat, evident, de americani, spune ca OMG urile nu reprezintă un pericol pentru om. Asta în cazul în care, înţelesul cuvântului “pericol” este relativ.

   Pentru că doar câteva din  pericolele acestor culturi pentru mediul înconjurător sunt: creşterea folosirii substanţelor toxice în agricultură, contaminarea genetică, contaminarea solului, pierderea biodiversităţii, dezvoltarea rezistenţelor în insecte şi ierburi rele sau efectele nedorite în alte organisme. Efectele asupra ecosistemelor sunt ireversibile şi imprevizibile.

  Introducerea organismelor modificate genetic  în ecosistemele complexe ale mediului înconjurător reprezintă un experiment global periculos, în joc fiind natura şi evoluţia noastră. Oamenii de ştiinţă din domeniul ingineriei genetice schimbă viaţa însăşi. Produsele ingineriei genetice sunt organisme vii care nu ar fi evoluat niciodată natural şi care nu au un habitat natural propriu.

   O altă problemă este faptul că, nici în Romania, nici în Europa, producatorii nu specifică pe etichetele alimentelor dacă acestea conţin organisme modificate genetic.Ar trebui sa existe o legislaţie în acest sens, pentru a evita produsele alimentare ce ar putea conţine organisme modificate genetic, avand in vedere ca majoritatea produselor din carne, provenite din import, contin carne obtinuta prin hranirea animalelor cu aceste plante.

     Referitor la “paradoxul” care ii indignează pe cei de la Ministerul Agriculturii, cum că nu este permisă cultivarea,dar este permis consumul,ar trebui să facă diferenţa între a interzice ceva şi a încuraja.E ca şi cum am spune nonşalant că raul oricum există,acolo ascuns, într-o  mai mică măsură, de ce nu ar exista şi oficial, într-o mare măsură, dacă interesul economic o cere? O logică sadică.

  Aşadar, rămân la parerea că ,dincolo de efervescentele declaraţii ale politicienilor  noştri, există o perdea de fum, foarte densă şi manipulatoare, dar prin care, dacă vrei cu adevarat, îţi poţi ţine ochii deschişi.

Your rating: Nimic Average: 5 (15 votes)