Share |

Tratamente șii produse naturiste pentru afecțiunile aparatului cardiovascular

Bolile aparatului cardiovascular

Nevroza cardiacă (astenia neuro-circulatorie)

Este o tulburare patologică funcţională, fără leziuni aparente, ce se manifestă printr-un complex de tulburări cardiace subiective (dureri precordiale, palpitaţii, sufocaţie), trecând uneori pe primul plan al unei nevroze astenice generale.

Se recomandă: ceaiuri, legume, fizioterapie, acupunctură, băi şi tratament balneoclimateric.

Ceaiuri

  • Leonurus cardiaca L. (talpa gâştei). Reglează bătăile inimii, scade tensiunea arterială şi are proprietăţi sedative remarcabile. Se folo­seşte ca infuzie şi tinctură. Se beau două căni pe zi cu o linguriţă la o cană, dintre care una seara la culcare, timp de o săptămână. A se folosi de şase ori pe an.

Tinctură din 20 g plantă, ce se macerează timp de 7-8 zile, în alcool de 70°. Se iau 20-40 de picături, de 2-3 ori pe zi, înaintea meselor principale.

Radix Valerianae (valeriană sau odolean). Reglează palpitaţiile inimii şi aduce un somn liniştit. Se foloseşte ca infuzie, pulbere sau tinctură:

  1. a) infuzie cu o linguriţă la o cană, care se bea treptat, pe parcursul unei zile;
  2. b) pulbere, de trei ori pe zi, câte un vârf de cuţit;
  3. c) tinctură din 20 de g de rădăcină, macerată în 100 ml de alcool de 70°, timp de opt zile. Se iau 15-20 de picături, de 2-3 ori pe zi. Se recomandă asocierea cu tinctură de păducel.
  • Flores, folium et fructus Crataegi (flori, frunze şi fructe de păducel). Reglează tulburările de natură nervoasă ale inimii. Se foloseşte ca infuzie şi tinctură:
  1. a) infuzie cu o linguriţă de plantă la o cană cu apă în clocot. A se bea, treptat, în cursul unei zile;
  2. b) tinctură din 20 g de plantă, ce se macerează 7-8 zile în alcool de 70°. Se iau 10-15 de picături, de trei ori pe zi. Se poate amesteca cu tinctură de valeriană, în părţi egale.
  • Herba Marrubii (unguraş). Reglează ritmul cardiac. Se ia câte o lingură înainte de mese, dintr-o infuzie cu o linguriţă de plantă la o cană.
  • Ceai calmant (Plafar) împotriva tulburărilor cardiace. Se foloseşte ca infuzie cu o linguriţă la o cană. Se bea câte o cană, seara, la culcare, sau la nevoie. În compoziţia acestui ceai intră păducel, rădăcină de valeriană, talpa gâştei, flori de tei, frunze de mentă.
  • Legume ce se recomandă a fi consumate: leuştean, salată, sparanghel, usturoi.

Fizioterapie

  • Magnetodiaflux, doze continui: 50 Hz, două minute, 100 Hz, trei minute, cu două bobine cerc (una cervicală şi alta lombară) şi una paralelipipedică, cu sudul pe stern. Să se execute zilnic câte şedinţă; în total 15 şedinţe pe serie. Se repetă după trei săptămâni. Următoarea şedinţă va fi programată după şase săptămâni de la terminarea celei de a doua serii.

Băi

  • Băi cu esenţă de brad (ulei de brad, ulei de pin, ulei de molid) şi ulei de levănţică. Se va face un amestec, în părţi egale, din uleiul volatil şi alcool de 70°, din care se pun 10 g la o baie. Băile se fac înainte de culcare, zilnic câte una. Se face o cură de 20 de băi.
  • Aromatizant pentru băi plafar. A se face câte o baie cu acest aromatizant în fiecare seară, deoarece produce o stare de liniştire.
  • Extract de Valeriana officinalis L., 100 g pentru o baie generală. A se face zilnic câte o baie, timp de 20 de zile.
  • Pinus sylvestris L. (frunze de pin): 150 g de extract pentru o baie generală ; zilnic câte o baie ; o cură de 20 de băi.
  • Lavandula angustifolia Mill. (levănţica). Are acţiune sedativă şi deodorizantă. Se face zilnic câte o baie, cu o durată de 15-20 de minute, la temperatura de 35-36°, pe parcursul a 20 de şedinţe, dintr-un extract cu 1-2 linguri de plantă la 200-250 ml de apă.

Presopunctură şi acupunctură

Pentru combaterea palpitaţiilor şi a fricii, prin masaj:

  • Punctul inimii - V15 - care se află în spate, pe linia orizontală ce trece printre vertebrele D5, D6 - la 1,5 măsuri (o măsură este egală cu lăţimea degetului mare, cca 1,5 cm; o măsură şi jumătate este egală cu lăţimea degetului arătător, plus a degetului mijlociu, 3 cm; trei măsuri înseamnă lăţimea a patru degete de la mână, 8 cm), de o parte şi alta a coloanei vertebrale.
  • Calea spiritului - C4 - care se află la distanţa de 1,5 măsuri deasupra plicei pumnului, în dreptul degetului mic de la încheietura pumnului.
  • Poarta spiritului - C4 - care se află la distanţa de o măsură şi jumătate de plica pumnului, în dreptul degetului mic. Masajul se execută prin dispersie. Cu vârful degetului arătător sau al degetului mare, în poziţie oblică, se apasă În sensul opus acelor de ceasornic, blând, superficial. O dispersie bine executată va fi urmată de înroşirea pielii. Durata unei şedinţe va fi de 5-10 minute. Se pot face trei şedinţe pe zi. Timpul optim de efectuare este dimineaţa şi spre sfârşitul amiezii, niciodată după masă.
  • Poarta vâlcelelor NS4 - care se află la cinci măsuri pe antebraţ, sub mijlocul plicei pumnului.
  • Mlaştina vânturilor - VB22 - care se află pe orizontala care trece pe sub lobul urechii, în scobiturile de sub protuberanţele occipitale, de o parte şi de alta a coloanei cervicale.

Tratament balneoclimateric

ÎN staţiuni cu ape carbogazoase: băi, mofete şi cură internă la Covasna, Malnaş, Borsec, Tuşnad, Vatra Dornei, Buziaş, Lipova, Balvanyos (jud. Covasna), Ozunca-Băi, Sugaş (Covasna), Jigodin-Băi, Odorheiul Secuiesc, (Harghita).

Ateroscleroza

Este o boală cronică, care se datorează unei infiltrări în tunica internă a arterelor, de calibru mare sau mijlociu, formându-se depozite constituite din lipide (grăsimi), colesterol şi uneori de calciu, la care se asociază un proces de scleroză a acestei tunici.

Se constituie şi se accentuează odată cu înaintarea în vârstă.

Cauzele aterosclerozei sunt, numai în parte, cunoscute. Există o strânsă legătură între alimentaţia bogată în grăsimi de origine animală şi apariţia acestei boli. Bolnavii acuză dureri de cap, oboseală, scădere a memoriei, agitaţie sau depresiune, răcire a extremităţilor, dureri ce apar la mers, sub formă de cârcei. Trebuie să folosim toate mijloacele de luptă împotriva acestei boli care, în ultimul timp, este foarte frecventă.

Ateroscleroza, cardiopatia ischemică, infarctul miocardic, hiperten­siunea arterială, hemoragia şi tromboza cerebrală depăşesc, în zilele noastre, ravagiile pe care, în trecut, le făceau ciuma şi holera, luate la un loc. Oamenii de ştiinţă le încadrează, pe bună dreptate, în categoria aşa-numitelor „boli ale civilizaţiei”. Deosebim un tratament profilactic şi unul curativ.

Tratament profilactic

  • Evitarea surmenajului, sedentarismului, supraalimentaţiei, enervări­lor şi surescitărilor.
  • Se va merge pe jos cel puţin o oră pe zi, iar pe bicicletă cel puţin 30 de minute zilnic.
  • Drumeţie la sfârşit de săptămână.
  • Sporturi: canotaj şi înot fără excese.
  • Pescuitul cu undiţa este un sport deosebit prin calmul şi echilibrul nervos ce-l produce.

- Se indică regim dietetic, cura cu sucuri, ceaiuri, apiterapie şi balneo-fizioterapie.

Regim dietetic

  • Sunt permise: supe de bulion degresat sau de legume, carne fiartă slabă sau la grătar, lapte smântânit, brânză de vaci, peşte (şalău, ştiucă, biban, păstrăv, scrumbie), 2-3 ouă întregi pe săptămână. Proteinele să fie în cantitate de 1-1,5 g/kg corp.
  • Legume la discreţie, preparate „à la grec”. Restricţie la fasole, mazăre, bob, linte.
  • Fructele, de toate felurile, împreună cu legumele, vor reprezenta baza alimentaţiei.
  • Cerealele sunt permise toate.
  • Se vor exclude grăsimile prăjite, dându-se preferinţă modului de preparare „à la grec”. 2/3 din grăsimi (lipide) trebuie să fie de uleiuri vegetale, ultima treime (30-40 g) să fie grăsimi animale, provenind din carne, lapte, brânză, peşte, ouă. Grăsimile să nu depăşească 30% din nevoia calorică permisă. (Untul va fi înlocuit cu margarina[1].)

Dieta în ateroscleroza trebuie să respecte următoarele principii: Să conţină dulciuri (glucide) în cantităţi moderate. Se va combate tendinţa vârstnicilor de a mări treptat conţinutul în dulciuri al hranei. Să fie un regim cu predominanţă cerealiero-vegetarian (pâine neagră de secară, fulgi de porumb etc.). S-a ajuns la concluzia ca făina să aibă cât mai multe tărâţe, deoarece tărâţele conţin fibre ce au însuşirea de a preveni bolile vasculare.

  • Se vor consuma alimente bogate în vitamine, mai ales: B, E, D, B6. Se va combate cu energie obezitatea (vezi capitolul Obezitate).
  • Cercetătorii britanici au arătat că un regim bogat în ceapă fluidifică consistenţa sângelui, micşorând tromboza şi infarctul.
  • Sucul de ceapă. Se aleg bulbi de ceapă sănătoşi şi se îndepărtează foile externe, ca şi discul cu rădăcini. După ce se spală, se mărunţesc (trecându-se prin ochiurile râzătoarei) şi se dau de două ori prin maşina de tocat sau cu alte metode tehnice, pentru a se extrage sucul. Se iau câte 15-30 de picături în apă sau mâncare, timp de o lună. Se foloseşte şi pentru prevenirea aterosclerozei.
  • Suc de ceapă cu miere de albine. Se amestecă o jumătate de pahar de suc de ceapă roşie cu 2-3 linguri de miere, din flora montană. Se ia câte o treime din preparat, înaintea sau după cele trei mese principale ale zilei. Întreaga cantitate se consumă în ziua preparării. Cura durează 3-4 luni, cu pauză de o lună. Este indicată în congestia cerebrală şi în combaterea aterosclerozei.
  • Maceratul de usturoi cu lămâie. O căpăţână de usturoi curăţat şi pisat, o lămâie şi un litru de apă. Într-un vas se pune usturoiul, coaja rasă şi zeama de la o lămâie, precum şi apa clocotită. Se acoperă şi se lasă în repaus timp de două zile. Se ia apoi câte o lingură, de trei ori pe zi, timp îndelungat. Se foloseşte în tratamentul şi prevenirea aterosclerozei. Ateroscleroza ar fi, după unii cercetători, generată de carenţa vitaminei C, deci se recomandă un regim dietetic foarte bogat în această vitamină.

Ceaiuri

  • Hippophae rhamnoides L. (cătină albă), foarte bogată în vitamina C. Se foloseşte ca decoct din fructe 5%Se beau două căni pe zi îndulcite cu miere de albine. Se mai poate folosi ca: suc, marmeladă Şi gem.
  • Rosa canina L. (măceş), bogat în vitamina C. Se beau două căni pe zi, dintr-un decoct de fructe, 2-5%, îndulcit cu miere de albine. Se mai poate folosi ca: suc, marmeladă, gem.
  • Ribes nigrum L. (coacăz negru). Se beau două căni pe zi îndulcite cu miere de albine, din decoct de fructe 5%. Se mai foloseşte ca suc şi gem.
  • Flores, folium et fructus Crataegi (flori, frunze şi fructe de păducel). Se bea o cană pe zi, dintr-o infuzie cu o linguriţă de plantă la o cană.
  • Folium Visci (frunze de vâsc). Se foloseşte ca macerat la rece (trei linguriţe, la o jumătate de litru de apă). Se lasă cca opt ore, după aceea se strecoară, se îndulceşte cu miere şi se bea în cursul unei zile. Se foloseşte şi sub formă de pulbere, 1-3 vârfuri de cuţit pe zi.
  • Vinca minor L. (frunze de saschiu mic). Se beau 1-2 căni pe zi, dintr-un decoct cu două linguriţe la cană.

Reţete pentru scăderea colesterolului din sânge, prin influenţarea metabolismului, după Ovidiu Bojor şi Mircea Alexan

  • Cynara scolymus L. (anghinare). Infuzie din frunze cu o lingură la jumătate de litru de apă. Jumătate din cantitate se bea pe stomacul gol, dimineaţa, iar restul, cu cca 30 de minute înaintea meselor principale, după care se recomandă repaus la pat, culcat pe partea dreaptă.
  • Betula pendula Roth (B.verrucosa Ehrb.) (frunze de mesteacăn). Infuzie concentrată, din două linguri la o cană, la care se adaugă, după răcire, un vârf de cuţit de bicarbonat de sodiu. Se bea cu lingura, în decursul unei zile.
  • Folium et herba Taraxaci (păpădie). Se beau 2-3 căni pe zi dintr-o infuzie, cu 1-2 linguriţe la cană, îndulcită cu miere de albine.
  • Bulbus Allii (usturoi). A se mânca 2-3 bulbi pe zi, seara. Se prepară o infuzie sau un macerat la rece, cu o linguriţă din amestecul de mai jos, adăugat la o cană de apă.
  • Rp[2] Flores Crataegi (flori de păducel)..........................10 g

Folium Visci (frunze de vâsc).............……......................10 g

Bulbus Allii (bulbi de usturoi)................……..................10 g

Se beau 2-3 căni pe zi.

  • Rp.[3]Folium Visci (frunze de vâsc).............…...…..........30 g

Floresfolium et fructus Crataegi                                             j

(flori, frunze şi fructe de păducel) ..................……..........20 g

Herba Bursae pastoris (traista ciobanului).........…...........10 g

Folium Cynarae (frunze de anghinare)...............……........20 g

Folium Betulae (frunze de mesteacăn) ...............……........20 g

Se beau două căni pe zi, dimineaţa şi seara, dintr-o infuzie cu o linguriţă din acest amestec la o cană.

Infuzia de usturoi cu alte plante

  • Rp. Bulbus Allii (bulbi de usturoi) ...................…........ 15 g

Flores Arnicae (arnică)...................................……..........5 g

Flores Crataegi (flori de păducel)...................….......... 15 g

Herba Equiseti (coada calului) .......................…….........25 g

Folium Menthae (frunze de mentă) .................…............25 g

Se mărunţeşte usturoiul şi plantele şi se amestecă bine. Într-un vas emailat se pune o lingură din acest amestec şi un pahar de apă, după care se lasă în repaus două ore. Se dă în clocot, apoi se lasă 15 minute să se răcească, după care se strecoară. Se bea în cursul unei zile, o jumătate de cantitate dimineaţa şi o jumătate seara. Cura durează timp de 30 de zile. Se face repaus o lună şi apoi se repetă.

Apiterapie

  • Oţetul de mere cu miere (Apicola). Se pun două linguriţe din preparat la 100 ml apă. Se bea de trei ori pe zi, înainte de mese.
  • Miere de albine de floarea soarelui. Se ia cu linguriţa 150 g miere, de mai multe ori pe zi, ultima linguriţă luându-se seara, la culcare.
  • Lăptişor de matcă (drajeuri). Se iau 3-6 drajeuri pe zi, în total 5-6 flacoane anual.
  • Lăptişor de matcă (liolifizat în fiole). Se varsă într-un pahar o fiolă de lăptişor de matcă şi o fiolă de solvent, agitându-se pentru omoge­nizare. Se ţine sub limbă câteva minute şi apoi se înghite. Se bea câte o fiolă zilnic, timp de 20 de zile. A se repeta cura de patru ori pe an, una pe fiecare trimestru.
  • Polenul. Se ia câte 20 de g pe zi, dimineaţa pe nemâncate, timp de 30 de zile. Cura se face în fiecare trimestru, deci patru cure pe an. Se poate lua şi sub formă de tablete, în total 6-8 tablete pe zi. Polenovital, comprimate cu polen plus lăptişor de matcă. Se iau 3-4 comprimate pe zi, timp de patru săptămâni. Se face câte o cură în fiecare trimestru.
  • Tinctură de propolis: 20 de g propolis la 100 ml alcool de 80-86°. Se iau 30 de picături, zilnic, într-un dl de apă, până la completa ameliorare a bolii.
  • Preparat din produse apicole şi usturoi pentru prevenirea şi combaterea aterosclerozei, aşa cum a fost descrisă la capitolul Cardiopatia ischemică.
  • Mierea de albine de tei. O ceaşcă de miere amestecată cu o lingură de hrean, dat pe râzătoare, se lasă la macerat o noapte şi a doua zi se consumă cu linguriţa, până seara la culcare. Cura este de 30 de zile, de două ori pe an, în lunile aprilie şi octombrie.

Fiziobalneoterapie

  • Băi ascendente de mâini (Hauffe). Se pune apa în baia de mâinii 35°. La interval de 1-2 minute, prin turnare de apă fierbinte, se urcă, treptat, temperatura cu un grad, aşa încât în 5-6 minute se ajunge la 40-44°. Ajuns la această temperatură, se stă 15-30 minute. Se face zilnic câte o baie; în total 15-20 pe serie.
  • Unde scurte, precordial şi dorsal, distanţă pol-tegument 3 cm, doza I şi II; durata 3-10 minute; în total 10 şedinţe pe serie.
  • Băi galvanice patrucelulare descendente, cu pozitivul la mâini şi negativul la picioare. Temperatura 36°, intensitatea 25 mA, durata 10-15-20 de minute. Zilnic sau la două zile, o şedinţă. Total pe serie 10-15 băi. După o pauză de o lună se poate repeta.
  • Magnetodiaflux, doze continui, cu două bobine cerc: 50 Hz, 1-2 minute; 100 Hz, 3-4 minute. Zilnic o şedinţă; în total 15 şedinţe pe serie. Se pot repeta de mai multe ori pe an, la interval de trei luni.

Tratament balneoclimateric

  • În sezon de vară, în staţiunile cu ape minerale carbogazoase şi mofete: Borsec, Buziaş, Covasna, Lipova, Tuşnad, Vatra Dornei şi în alte localităţi balneoclimaterice ca Balvanyos, Jigodia, Odorheiul Secuiesc, Ozunca Băi, Sugaş şi Vâlcele.
  • Cura balneară cu apele minerale iodurate din Băile Govora, sub formă de aerosoli şi băi galvanice patrucelulare.

Ape minerale îmbuteliate. Cura la domiciliu trebuie să întrunească anumite condiţii: sticlele se păstrează culcate, la temperatura de 15° şi nu mai vechi de şase luni de la data îmbutelierii. Se consumă apele: Borsec, Bodoc (izvorul Matild), Căciulata. Se beau de trei ori pe zi, începând cu 15 ml, apoi 50 ml. Se creşte treptat doza cu 50 ml, până ce se va ajunge la 250-300 ml, fără să se depăşească aceste limite.

Hipertensiunea arterială

Un bolnav este declarat hipertensiv atunci când aparatul de tensiune indică cifre mai mari de 15 (150 mm Hg) pentru maximă şi peste 9 (90 mm Hg) pentru minimă. Menţinerea tensiunii arteriale în limite normale este realizată de acţiunea complexă a numeroşi factori: nervoşi, vasculari, renali, glandulari, care acţionează prin mecanisme compli­cate. Este suficient ca unul din ei să se deregleze pentru ca tensiunea să crească şi să se instaleze boala hipertensivă.

Boala poate să apară la orice vârstă, dar frecvenţa maximă de manifestare este între 30-40 de ani. Iniţial, boala are o comportare labilă, când ridicările de tensiune se manifestă pe un fond normo-tensiv, apoi urmează un stadiu oscilant care durează câţiva ani, iar când valorile terminale sunt în permanenţă ridicate, greu de influenţat terapeutic şi când sunt şi modificări vasculo-viscerale, vorbim de hipertensiune fixă, care trădează şi instalarea aterosclerozei, care o însoţeşte ca o umbră.

La început, bolnavul acuză tulburări discrete ca: irascibilitate, obo­seală intelectuală, insomnii, transpiraţii nocturne, vâjâituri în urechi, ameţeli, dureri de cap, senzaţie de „deget mort”. Atâta vreme cât nu se visceralizează, este în stadiu benign, apoi trece în stadiu malign, dacă nu se tratează la timp şi perseverent.

Tratament profilactic

  • Evitarea solicitărilor nervoase, viaţa trepidantă, nopţile pierdute, munca excesivă şi încordată.
  • Evitarea abuzului de alcool şi tutun.
  • Organizarea timpului liber în mod plăcut şi odihnitor, în raport cu firea şi preocupările fiecăruia.
  • Concediile trebuie respectate şi făcute în afara localităţii unde se desfăşoară activitatea.
  • Să se practice sporturi.
  • Să se facă plimbări de 5 km zilnic şi gimnastică medicală.
  • Să se combată obezitatea, prin cumpătare faţă de mâncare, cu raţia calorică normală, conform vârstei, sexului şi activităţii profesionale
  • Să fie evitat consumul excesiv de sare.
  • Controlul periodic al tensiunii şi greutăţii.

- Indicaţii terapeutice, în afară de medicamente terapeutice: regim de tetic, sucuri, ceaiuri, apiterapie, băi, electroterapie şi balneoterapie.

Regim dietetic

Alimente interzise:

  • Băuturile alcoolice distilate (ţuică, drojdie, lichior) şi orice băutură în cantitate mare şi în timp scurt.
  • Pâinea caldă şi pâinea cu sare.
  • Măruntaie: ficat, creier, momiţe, rinichi.
  • Carne grasă de porc, gâscă, raţă, carne de vânat, peşte gras şi sărat, mezeluri, conserve de peşte şi de carne, afumături, brânzeturile sărate sau prea grase ca brânza de Dorna, Trapist, caşcaval, grăsimi sărate, unt sărat, margarină sărată, untură de porc, seul, slănina, cantităţi mari de gălbenuş de ou, sub formă de ochiuri, jumări de ouă.
  • Zarzavaturile ce conţin cantităţi mari de sare ca spanac, varză, murături.
  • Sosurile obţinute cu grăsimi prăjite, preparate cu zeamă de carne, muştar, sosul de maioneză.
  • Prăjituri cu bicarbonat de sodiu, prăjituri cu drojdie de bere (calde, proaspete), creme cu mult gălbenuş de ou, condimentele la prepararea mâncării ca sarea de bucătărie, piperul, boiaua, muştarul în cantităţi mari.

Alimentele permise:

  • Băuturile sub formă de apă, lapte, la care se adaugă cafea (de orz), lapte îndoit cu ceai, lapte bătut.
  • Sucuri de fructe sau zarzavat.
  • Pâine neagră, la cei graşi şi albă la cei slabi, fără sare şi nu proaspătă.
  • Se permite o jumătate de farfurie de supă de zarzavat, cu zarzavaturi tăiate mărunt şi adaos de făinoase (griş, tăiţei), borş de zarzavat, de cartofi, ciorbă de roşii, supă de fructe, toate fără sare.
  • Mâncăruri cu carne (slabă), de 2-3 ori pe săptămână, sub formă de rasol de vacă, viţel, găină, pui.
  • Rasol împănat cu morcovi, pătrunjel şi cartofi.
  • Şniţel fiert şi apoi prăjit în ulei. Carne sub formă de perişoare sau chiftele fierte în aburi sau în apă fără sare.
  • Peşte slab (lin, şalău, ştiucă, biban) rasol sau fiert şi apoi prăjit în ulei, preparat fără sare. În ziua în care se mănâncă peşte, nu se consumă carne.
  • Brânză de vaci, caş slab nesărat, urdă dulce.
  • Grăsimile sunt limitate la 60-70 g pe zi, sub formă de grăsimi crude. De la ouă să nu se consume gălbenuşul.
  • Zarzavaturi şi legume sub formă de salate (morcovi, dovlecei, mazăre fragedă, fasole verde, sfeclă roşie, salată verde, roşii, vinete, ardei gras, varză crudă).
  • Verdeţuri crude, fierte, ca zarzavaturi gratinate, piureuri, chiftele de zarzavat, cartofi copţi în coajă la cuptor.
  • Sunt permise orice fel de fructe : cireşe, coacăze, fragi, mere, vişine, lămâi, struguri, făinoase, mămăligă fără sare, sosuri dietetice, fără grăsime prăjită, cu făina rumenită uscat, cu zeamă de zarzavat, sos de roşii, caramel.
  • Prăjituri fără bicarbonat de sodiu, preparate din aluat uscat, cu umplutură de brânză de vaci, fructe sau marmeladă.
  • Gelatină cu lapte, spumă de griş cu zeamă de fructe, mere coapte, salată de fructe cu frişcă, miere de albine, dulceaţă, şerbet, peltea.
  • Se permit 5 g de sare, care se vor consuma în timpul meselor, atunci când mâncarea este preparată fără sare.

Cura de must. Este importantă pentru efectul diuretic, depurativ şi antisclerotic. Se începe cu 0,5 1 zilnic, în trei reprize, cu o oră înainte de mese, apoi se creşte progresiv până se ajunge, după cca două săptămâni, la 2 1 zilnic, cantitate care se menţine astfel 2-3 zile, fără să se mai consume şi altceva. După acest nivel maxim, se revine la cantitatea iniţială, de care se profită cât mai ţin strugurii.

  • Sucul de usturoi. Se iau de trei ori pe zi câte 15 picături de suc într-un păhărel cu apă sau cu mâncare.
  • Infuzia de usturoi cu alte plante: 30 g de bulbi de usturoi, 10 g de flori de arnică, 30 g de frunze de coada calului, 30 g de fructe de păducel, 30 g de frunze de vâsc, 40 de g de inflorescenţe de coada şoricelului. Toate plantele se mărunţesc, apoi se amestecă bine. Într-un vas emailat se pune o lingură din amestecul de plante şi un pahar de apă clocotită. Vasul se acoperă, se lasă în linişte timp de 15 minute, apoi se strecoară lichidul. Se bea câte 1/4 pahar pe zi. Cura se face la recomandarea medicului.
  • Tinctură de usturoi cu infuzie de mentă: 40 g bulbi de usturoi, 100 ml de spirt rafinat, infuzie de mentă după gust.

Se curăţă şi se pisează usturoiul şi împreună cu spirtul se introduci într-o sticlă, care se astupă şi se lasă timp de şapte zile într-un loc cald. Se prepară infuzia de mentă (o lingură de mentă la un pahar de apă). Lichidul se strecoară şi se adaugă infuzie de mentă după gust. Se iau 10-15 picături, de 2-3 ori pe zi, la o jumătate de oră după masă, mai ales când tensiunea se manifestă cu ameţeli şi slăbiciune.

  • Băutură din sfeclă roşie cu miere: 1 pahar de suc de sfeclă, 1/3 de pahar cu miere, un pahar cu apă. Se prepară sucul de sfeclă şi apoi se introduce într-o sticlă, împreună cu mierea şi apa fiartă şi răcită. Sticla se astupă, apoi se agită bine. Se bea zilnic câte o jumătate de pahar, după masa de dimineaţă şi cea de seară. Cura durează o lună.

Ceaiuri

  • Folium Visci (frunze de vâsc). Se foloseşte macerat la rece, din două linguriţe de frunze la o jumătate de litru de apă. Se lasă peste noapte, cca opt ore, să se macereze, apoi se strecoară, se îndulceşte cu miere şi se bea în cursul unei zile. Se face o cură de 10 zile, controlându-se permanent tensiunea. În caz că apar aritmii, se întrerupe. Se poate folosi şi ca formă de pulbere, 1-2 vârfuri de cuţit pe zi.
  • Floresfolium et fructus Crataegi (flori, frunze şi fructe de păducel). Infuzie, cu o linguriţă la cană, care se bea în cursul unei zile, sau tinctură din 20 g de plantă macerată, timp de 10 zile, în 100 ml de alcool de 70°, din care se iau 10-15 picături, de trei ori pe zi, înainte de mese.
  • Herba Meliloti (sulfină). Se beau două căni pe zi dintr-o infuzie, cu o lingură la o cană de apă, îndulcită cu miere de albine.
  • Vinca minor L. (saschiu). Folosit, mai ales, în hipertensiunea atero-sclerotică. Se beau două căni pe zi din decoct, cu două linguriţe de frunze la o cană, îndulcite cu miere de albine.
  • Herba Hyssopi (isop). Se beau două căni pe zi îndulcite cu miere de albine, dintr-o infuzie cu 1-2 linguriţe de plantă la o cană de apă.
  • Leonurus cardiaca L. (talpa gâştei). Infuzie din trei linguri de plantă la 200 ml de apă, din care se iau trei linguri pe zi. Tinctură din 20 g de plantă macerată, timp de 7-8 zile, în 100 ml de alcool de 70°, din care se iau 20-40 de picături, de trei ori pe zi.
  • Efectul hipotensor se obţine făcând un preparat din plantele de mai jos:

Rp. Flores Crataegi (flori de păducel)..........................10 g

Folium Visci (frunze de vâsc)......................….............10 g

Bulbus Allii (bulbi de usturoi pisat).............…..............10 g

Se foloseşte ca macerat la rece, din o linguriţă din acest amestec la o cană cu apă. Se lasă să stea o noapte. Se beau două căni pe zi.

  • Infuzie de usturoi. Se pisează 80 g de usturoi, care se amestecă cu un sfert de litru de apă în clocot. Se ţine un minut pe foc, în vas emailat, acoperit. Se lasă să se răcească şi se consumă într-o zi. Se repetă timp de 30 de zile.
  • Sucul de păstârnac conţine mult potasiu. Se beau 2-3 pahare pe zi.
  • Suc. Se amestecă cu o lingură de lemn, într-un vas emailat, un pahar cu 150 g de miere, un pahar de suc de morcovi, un pahar de suc de roşii, un pahar de suc de hrean, plus sucul unei lămâi. După omogenizare, amestecul se pune într-un borcan care se închide bine şi se păstrează la rece. Se ia câte o linguriţă, de trei ori pe zi, cu o oră înainte de mese sau la trei ore după masă, timp de două luni.

Apiterapie

  • Oţet de mere cu miere (Apicola). Se folosesc două linguriţe de oţet la un pahar de apă, de 100 ml, care se bea cu o oră înaintea meselor.
  • Lăptişor de matcă, drajeuri. Se ţin sub limbă câte 2-3 drajeuri pe zi, timp de 20 de zile.
  • Polenovital (polen cu lăptişor de matcă). Se iau câte 3-6 comprimate pe zi, timp de o lună.
  • Tinctura de propolis 30%, care se prepară din 30 g de propolis fărâmiţat în 100 ml de alcool de 96°. Se lasă la macerat timp de 5-7 zile. Se iau câte 30 de picături, de 2-3 ori pe zi, înainte cu o oră de mese, până la normalizarea tensiunii.

Hidroterapie

  • Băi ascendente de mâini (Hauffe). Se foloseşte un vas în care să aibă loc mâinile până mai sus de coate, în care se pune apa la temperatura de 35°. La interval de 1-2 minute se urcă, treptat, temperatura cu un grad, prin turnare de apă fierbinte, astfel încât, după 5-6 minute să ajungă la 40-44°. După ce s-a ajuns aici, se recomandă să se mai stea în această situaţie, 15-20 de minute. Băile se vor face ori de câte ori se apropie criza, în crize şi în afara lor, zilnic sau la două zile, seara înainte de culcare.
  • Băi cu frunze de mentă. Se face o infuzie din 300-500 g de foi de mentă în cinci litri de apă, după care se strecoară şi se pune în apa de baie, la temperatura de 36°. Durata unei băi este de 15-20 de minute. Se face zilnic câte o baie, timp de 20-30 de zile.
  • Perieri uscate. Se execută cu o perie de păr, de jos în sus, la membrele inferioare, la cele superioare, apoi spatele, pornind de la ceafă la umeri şi pe coloana vertebrală. Toracele se perie lateral, de-a lungul coastelor, din spate spre faţă. În regiunea feselor se fac perieri circulare. Se trece la perierea părţii anterioare a trunchiului, stând cu faţa în sus. Întâi se perie, circular, regiunea mameloanelor, apoi pe părţile laterale ale toracelui, spre stern. La nivelul abdomenului se execută mişcări circulare, în sensul evacuării intestinului. Să se execute zilnic astfel de perieri.

Electroterapie şi balneoterapie

  • Băi galvanice patrucelulare, descendente, adică pozitiv la mâini şi negativ la picioare. Temperatura 36°, durata 10-20 de minute, inten­sitatea 25 mA.
  • Băi de lumină parţiale, inferioare, cu o durată de 10-20 de minute fiecare, urmate de spălare la temperatura de 22°; zilnic câte o baie; 15-20 de băi pe serie.
  • Magnetodiaflux, doze continui, cu două bobine cerc, una cervical şi alta lombar: 50 Hz = 2 minute; 100 Hz = 3 minute, zilnic o şedinţă. Total pe serie 15 şedinţe. Se pot repeta de mai multe ori pe an, cu o pauză de 4-6 săptămâni între serii.

Tratament balneoclimateric

  • Băi cu ape minerale carbogazoase, în stadiul I şi II al hipertensiunii, căci în stadiul visceralizat sunt contraindicate, în acest scop se recomandă staţiunile balneare: Borsec, Buziaş, Covasna, Lipova, Tuşnad, Vatra Dornei şi localităţile balneoclimaterice Balvanyos, Malnaş, Bizuşa-Băi, Remetea, Sugaş, Vâlcele.
  • Se recomandă băile iodurate-bromurate din Govora, când hiperten­siunea este asociată cu ateroscleroza.

 

[1] Conform ultimelor cercetări, se pare că margarina este mai dăunătoare decât untul (n. red.).

[2] Cf. Gr. Constantinescu şi Elena Maria Haţieganu, Plantele medicinale proprietăţile lor terapeutice şi modul lor de folosire, Editura Medical Bucureşti, 1979.

[3] Cf. Gr. Constantinescu şi Elena Maria Haţieganu, Plantele medicinale proprietăţile lor terapeutice şi modul lor de folosire, Editura Medical Bucureşti, 1979.

Daca doriti sa comandati produsele Calivita, va rog sa ma contactati direct si va pot face cea mai buna oferta.

 

va doresc o zi excelenta

 

Dan Paunescu - Manager Calivita

Web:   www.sursesanatate.ro
Email: info@sursesanatate.ro
Tel:      0727 35 97 97

 

No votes yet