POLITICĂ

Ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, a semnat un document important pentru clădirile de patrimoniu

La capătul a doi ani de la transmiterea scrisorii de intenție privind acordarea creditării pentru co-finanțarea unor noi investiții în infrastructura culturală și odată încheiată negocierea condițiilor tehnice și financiare, ieri a fost semnat Acordul-cadru de împrumut dintre România și BDCE, în valoare de 216 mil. Euro, destinat Proiectului privind reabilitarea patrimoniului construit și modernizarea unor clădiri culturale din România.

Costul total net al proiectului se ridică la 270 milioane euro, din care 216 milioane euro (80% din cost) din împrumutul BDCE și 54 milioane euro (20% din cost), contribuția de la bugetul de stat.

Anunțul a fost făcut de ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, pe pagina sa de Facebook:

https://www.facebook.com/100057947834481/posts/pfbid02UWJPksf1Eo4D8u1G1FuEW5PQ5B2TF5t8WaE3ktv1g8kiYoFPSean6sUbcR4oGEBPl/?d=n

”Ministerul Culturii, prin Unitatea de Management a Proiectului-UMP a derulat programe de restaurare a patrimoniului construit ce reprezintă o performanță și ca sume gestionate și ca nivel de calitate a lucrărilor.

O parte importantă din cele peste 600 milioane de EUR investite vin din parteneriatul pe termen lung cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, partener care a finanțat edificii reprezentative ale culturii noastre. Deși poate părea plictisitor, pentru a pune lumina și pe ceea ce se face bine și important, pun mai jos câteva exemple de până acum:

– Muzeul Național al Țăranului Român, 6.235.363 Euro, fără TVA, finalizat în noiembrie 2017;

– Opera Națională București, 13.243.262 Euro, fără TVA, august 2016 (prima fază a investiției);

– Complexul Muzeal Național ”Moldova” Iași – Palatul Culturii, 26.120.622 Euro, fără TVA, finalizat în ianuarie 2016;

– Teatrul Național ”I.L. Caragiale” București, 58.907.000 Euro, fără TVA, finalizat în 2014;

– Muzeul Național de Artă al României – Palatul Regal, 15.820.508 Euro, fără TVA, finalizat în 2012;

– Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași, 9.284.155 Euro, fără TVA, finalizat în aprilie 2012;

– Noul sediu al Bibliotecii Naționale a României, 104.839.121 Euro, fără TVA, finalizat în noiembrie 2011;

– Muzeul Colecțiilor de Artă, 6.553.619 Euro, fără TVA, finalizat în mai 2010;

– Complexul Muzeal Național ”Moldova” Iași – Palatul ”Al.I. Cuza” de la Ruginoasa, 2.593.518 Euro, fără TVA, finalizat în septembrie 2010;

• Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca, 1.594.253 Euro, fără TVA și s-a finalizat în 2008.

Și altele de valori mai mici dar la fel de importante pentru memoria noastră culturală.

ASTĂZI, 09.06.2022, s-a semnat cel de al treilea Acord Cadru de Împrumut cu BDCE în valoare de 216 milioane EUR, care va da o nouă viață altor importante obiective culturale:

-Muzeul Național de Istorie a României, valoare propusă – cca. 130 mil. Euro

– Teatrul Național și Opera Română – Cluj-Napoca, valoare propusă – cca. 20 mil. Euro

– Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste, valoare propusă – cca. 15 mil. Euro

– Așezămintele „Ion I.C. Brătianu” din București, sediu al Serviciului Colecții Speciale al Bibliotecii Naționale a României, valoare propusă – cca. 8 mil. Euro

– Vila și domeniul „Florica” de la Ștefănești – jud. Argeș, date recent în folosința Muzeului Național „Brătianu”, valoare propusă – cca. 4 mil. Euro

– Conacul „Vârnav Liteanu” de la Liteni – jud. Suceava, donat în 2020 de dl. Johannes Sturdza Statului Român, valoare propusă – cca. 5 mil. Euro

-refacerea și modernizarea clădirii Teatrului Național „Marin Sorescu” Craiova, valoare propusă – cca. 18 mil. Euro

și

– construirea unui sediu propriu pentru Opera Națională Română Iași, valoare propusă – cca. 14 mil. Euro

Mulțumiri tuturor, Ministerului Finanțelor, colegilor din MC și UMP, partenerilor!

Succes să avem!”

Parafarea Acordului-cadru de împrumut va asigura, indiferent de fluctuațiile politice sau guvernamentale, toate sumele necesare realizării celor opt obiective investiționale într-un context critic pentru starea monumentelor istorice din România și pentru infrastructura culturală în genere, ca rezultat al lipsei sistemice de finanțare sau al subfinanțării acestei ramuri a culturii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button