Prețul ambiției de a fi ordonator de credite! Primăria Buzău a renunțat la bazinul olimpic care trebuia finanțat de CNI pentru aquapark-ul asumat prin credit bancar

În rândurile care urmează vă propunem o investigație jurnalistică, prin care dezvăluim cum Primăria condusă de Constantin Toma a dat cu piciorul fondurilor nerambursabile de la CNI pentru construcția unui bazin de înot la Buzău, alegând în schimb să ridice un proiect similar, tot în zona Iazul Morilor, pe baza unui împrumut bancar de aproape 13 milioane de euro. Analizăm cronologia unei decizii controversate, pentru a vedea de ce s-a renunțat la banii oferiți gratuit de stat și s-a ales varianta de a îndatora orașul pe termen lung, suprapunând investiții și studii de fezabilitate pe același amplasament.

Analiza situației privind bazinul de înot, care urma să fie finanțat de CNI – municipiului Buzău fiind inclus pe lista de sinteză, în vederea unei viitoare finanțări – versus Aquapark Buzău relevă o abordare administrativă controversată, prin care municipalitatea a optat pentru îndatorare pe termen lung în detrimentul finanțărilor nerambursabile.

Vom demonstra în rândurile următoare cum, prin refuzul finanțării de către CNI, fiindcă așa se poate traduce stoparea demersurilor în vederea obținerii de finanțare, Primăria a evitat standardele de cost stricte ale Ministerului Dezvoltării, iar trecerea proiectului pe credit bancar, de aproximativ 13 milioane de euro, a permis municipalității să devină autoritate contractantă deplină, controlând direct caietul de sarcini și selecția constructorului.

În acest fel, sume importante au fost direcționate către firme de casă pentru studii de fezabilitate  și planuri urbanistice, generând costuri suplimentare înainte de a se turna prima cupă de beton.

În loc să folosească bani gratuiți, Buzăul a angajat un împrumut masiv, care va greva bugetul local pentru următorii 10-15 ani. Dobânzile și comisioanele transformă investiția într-una mult mai scumpă pentru contribuabilul buzoian.

Aquapark-ul a fost promovat ca proiect de imagine finanțat, chipurile, de UE, deși sustenabilitatea sa economică este discutabilă într-un oraș cu puterea de cumpărare a Buzăului.

Alegerea celei mai scumpe variante de finanțare, creditul bancar, nu este nici pe departe o eroare umană și nu poate fi interpretată altfel, în contextul ofertei gratuite a CNI-ului, decât dovada clară a unui management defectuos la nivelul Primăriei Buzău.

Avantajele unei investiții CNI pentru municipalitate

Totul a început în iunie 2021, când, prin HCLM Buzău nr. 112, se aproba studiul de fezabilitate pentru „Construire Bazin de Înot Iazul Morilor”. Proiectul, promovat prin CNI, viza un complex sportiv de anvergură, pe un amplasament de 28.642 mp.

Indicatorii tehnico-economici au fost aprobați de aleșii locali pe 30 iunie 2021, iar proiectul a fost inclus pe lista de sinteză a CNI, în cadrul Subprogramului „Bazine de Înot”, însă, spre deosebire de primăriile Berca și Râmnicu Sărat, care au semnat contractele de execuție la finalul anului 2024, în cazul municipiului Buzău nu s-a mai ajuns la semnarea unui contract de finanțare și execuție cu CNI pentru acest obiectiv.

Un centru de recreere cu bazin de înot finanțat prin Compania Națională de Investiții se realizează, de regulă, după un proiect tip care vizează atât uzul didactic cât și cel de agreement, adică destinat publicului larg. Aceste investiții fac parte din „Subprogramul Bazine de înot” al Programului Național de Construcții de Interes Public sau Social. Primăria avea obligația să pună la dispoziția CNI terenul liber de sarcini, cu toate utilitățile la limită, iar după finalizare, să preia obiectivul și să suporte costurile de funcționare, personal și utilități. terenul a fost pus la dispoziția finanțatorului, în 2021, cu aprobarea CLM, dar, ulterior, hotărțrea respectivă a fost revocată.

În timp ce Buzăul se bloca în studii de fezabilitate repetate pentru aceeași locație, Berca și Râmnicu Sărat au finalizat procedurile de contractare cu CNI pentru bazine de înot. Cele două primării au optat pentru proiecte-tip eficiente, în timp ce municipiul Buzău a preferat un parcurs sinuos de achiziții directe, iar în 2024 au semnat contractele pentru proiectare și execuție.

Buzăul nu a mai ajuns pe lista de finanțare fiindcă Primăria nu a depus studiul de fezabilitate.

Introducerea unui obiectiv pe această listă este un pas esențial în procesul de obținere a finanțării, dar nu garantează execuția imediată a lucrărilor.

Un centru de recreere cu bazin de înot, finanțat de CNI, are o infrastructură axată pe sport și educație, în timp ce aquapark-ul din  Buzău este o investiție orientată spre agrement turistic și relaxare.

Primul și cel mai important avantaj îl reprezintă costurile de construcție, care sunt suportate integral sau în mare parte de CNI, degrevând bugetul local de cheltuielile uriașe. Iar al doile aavantaj, la fel de important, este acela că, fiind proiecte tip, timpul de proiectare este redus, iar soluțiile constructive sunt verificate și optimizate pentru mentenanță eficientă, cee ace nu este cazul aquapark-ului din Buzău.

De la gratuitate, la rate bancare

Cu toate că bazinul olimpic ar fi fost ridicat cu zero costuri locale, prin fondurile CNI, asumarea proiectului unui aquapark în municipiul Buzău ne-a trimis direct la bancă pentru un împrumut pe termen lung.

Procedurile de achiziție prin SEAP, corelate cu hotărârile de Consiliul Local Municipal, votate pe repede înainte, au ridicat de la început suspiciuni.

Totul a început în iunie 2021, când prin HCLM Buzău nr. 112 se aproba Studiul de Fezabilitate pentru „Construire Bazin de Înot Iazul Morilor, documentul care era necesar pentru ca UAT Buzău să avanseze de pe lista de sinteză a CNI, direct pe lista de finanțare. Proiectul, promovat prin Compania Națională de Investiții, viza un complex sportiv de anvergură, Centru de recreere, pe un amplasament de 28.642 mp (CF 56570), în zona Parcului Tineretului, pe Tarlaua 34, parcela 536, exact în locul unde se ridică acum aquapark-ul.

Deși terenul trebuia predat către CNI liber de orice sarcini, destinația acestuia s-a schimbat radical în scurt timp, pentru a face loc  aquapark-ului, proiect care ocupă astăzi exact aceeași locație, însă realizat pe credit bancar, în valoare aproximativ 13 milioane de euro.

Cronologia unei licitații cu circuit închis

Pentru a unge și mai bine mecanismul pus la cale, în septembrie 2024, Primăria a mai făcut o mișcare: a achiziționat direct, fără licitație, un nou studiu de fezabilitate pentru Bazinul Olimpic de la firma AQUA AZUR.

S-au plătit peste 64.000 de euro pentru un studiu referitor la un obiectiv care nu se mai poate construi, deoarece pe același teren se ridică deja aquapark-ul, construit de aceeași firmă, AQUA AZUR. Aceasta pare a fi o metodă de a transfera bani publici către partenerul agreat, sub acoperirea unor documentații inutile.

Faptul că rezultatul era deja stabilit se sprijină pe un argument care sfidează orice logică: Pe data de 05.11.2024, Primăria Buzău semnează deja contractul nr. 196764 pentru aquapark, iar pe 02.04.2025, conform SEAP, atribuie oficial licitația. Raportul de audit financiar nr. 18279 din 04.03.2026 al Camerei de Conturi Buzău vizează neregulile privind semnarea contractului nr. 196764 la data de 05.11.2024, anterior finalizării procedurilor legale de atribuire în SEAP. Documentul evidențiază o eludare a transparenței prin semnarea contractului înainte de validarea oficială a rezultatului licitației, evidențiind o cronologie inversată a etapelor de achiziție.

Cum poți semna contractul cu 5 luni înainte de finalizarea licitației, este una dintre întrebările care așteaptă un răspuns. În raportul de audit întocmit în urma controlului din 2024, Camera de Conturi Buzău a subliniat lipsa de transparență și nerespectarea pașilor obligatorii în SEAP.