Asfalt nou, problemă veche! Cine plătește când Primăria și deținătorii de rețele nu se pun de acord? Fraierii!
Bulevardul Nicolae Bălcescu din municipiul Buzău, proaspăt refăcut și asfaltat în cadrul unuia dintre proiectele importante de infrastructură ale orașului, a readus în discuție una dintre cele mai frecvente nemulțumiri legate de lucrările publice, asfaltarea urmată de noi intervenții în carosabil. După finalizarea lucrărilor și apariția în teren a unor măsurători și intervenții pregătitoare, buzoienii au aflat că pe anumite zone ale carosabilului ar urma să fie realizate lucrări la rețeaua de gaze, ceea ce presupune afectarea suprafeței recent asfaltate.
Imaginile și reacțiile din ultimele zile legate de intervenția anunțată pe Bulevardul Nicolae Bălcescu au stârnit nemulțumire în rândul buzoienilor. Pentru cetățeni, explicațiile tehnice contează mai puțin decât imaginea pe care o văd cu ochii lor. Strada abia a fost asfaltată din bani publici, iar acum au apărut din nou utilajele pentru o nouă intervenței asupra carosabilului.
Cazul evidențiază o problemă care revine constant în lucrările publice, aceea că investițiile sunt finalizate înainte ca toate intervențiile din subteran să fie închise.
Viceprimarul municipiului Buzău, Ionuț Apostu, a publicat documente prin care arată că Primăria a fost notificată tocmai pe 22 iunie cu privire la intervenția ce urma să fie realizată de Distrigaz pe Bulevardul Nicolae Bălcescu. Potrivit documentului transmis, lucrarea este încadrată drept „remediere defect”, cu intervenție asupra carosabilului și refacerea ulterioară a zonelor afectate.
„În ultimele ore am citit toate postările și comentariile dumneavoastră referitoare la intervenția Distrigaz de pe Bulevardul Nicolae Bălcescu.
Am convocat imediat Direcția Tehnică și am întrebat: Ce se întâmplă? Mi s-a comunicat că se montează capacele aerisitoarelor după finalizarea lucrărilor de asfaltare. O situație normală, până la un punct.
La ora 11:07, Direcția Tehnică a primit prim fax adresa pe care o atașez. Pe scurt: suntem informați că se va sparge din nou carosabilul și ni se mulțumește anticipat pentru cooperare.
Așa ceva este inacceptabil!
Asfaltarea Bulevardului Nicolae Bălcescu era cunoscută de ani de zile. Toți operatorii de utilități au fost informați din timp. Mai mult, în această primăvară constructorul a executat săpături la aproximativ 70 cm adâncime, moment în care puteau fi identificate și remediate eventualele probleme ale rețelei. Nu s-a făcut nimic.
Astăzi ne trezim din nou în fața faptului împlinit: se sparge un bulevard proaspăt asfaltat, iar autoritățile locale sunt doar informate, nu consultate.
Sigur, nimeni nu își dorește să blocheze o intervenție care ține de siguranța cetățenilor. Dacă există un risc real la rețeaua de gaze, lucrările trebuie făcute. Dar acest lucru nu poate justifica lipsa de planificare, lipsa de coordonare și nepăsarea față de banul public și față de disconfortul creat buzoienilor.
Transmit un mesaj foarte clar: multinaționalele și marii operatori de utilități nu pot funcționa ca un „stat în stat” în România. Respectul față de comunitate, față de administrația locală și față de investițiile publice nu este opțional.
Îi las pe buzoieni să judece singuri dacă acesta este un mod responsabil de a lucra.”
Mesajul transmis de viceprimar este unul pe care mulți buzoieni îl înțeleg și anume că atunci când administrația investește bani în refacerea unei infrastructuri rutiere, este firesc să existe coordonare cu operatorii care au rețele sub asfalt. Iar dacă existau indicii că vor urma lucrări, este firesc să se discute despre coordonare și planificare.
Din această perspectivă, Apostu ridică o problemă reală. Nu este normal ca administrația să afle în ultimul moment despre lucrări care afectează o investiție publică deja realizată.
Dar povestea nu se oprește aici.
Expertul judiciar Haritina Crăița, cunoscută și pentru activitatea sa civică, a venit cu o observație care schimbă perspectiva și mută discuția în zona tehnică. Aceasta susține, inclusiv prin fotografii realizate în perioada asfaltării, că anumite elemente ale rețelei de gaze ar fi fost acoperite odată cu turnarea asfaltului și că firmele care execută asemenea lucrări au obligația să aducă aceste elemente la nivel.
Dacă această ipoteză se confirmă, atunci întrebările nu se mai opresc la operatorul de gaze. Primăria și constructorul ar trebui să explice cum a fost verificată lucrarea înainte de turnarea stratului final, dacă toate elementele rețelelor au fost identificate și aduse la cotă, cine a recepționat lucrarea și dacă operatorii au confirmat că nu mai sunt intervenții necesare.
Așa cum viceprimarul Apostu poate avea dreptate când spune că orașul nu poate continua să asfalteze și apoi să spargă fără coordonare și Haritina Crăița poate avea dreptate când spune că trebuie verificat dacă lucrarea a fost executată corect încă de la început.
Dar cele două observații nu se exclud. Din contră, puse împreună, ele descriu exact problema pe care buzoienii o reclamă de ani de zile, lipsa de coordonare dintre cei care proiectează, cei care execută și cei care administrează rețelele orașului.
Și mai există o consecință despre care administrația locală ar putea vorbi mai clar. Dacă documentele invocate de viceprimarul Ionuț Apostu confirmă că deținătorii de rețele au transmis anterior că nu au lucrări planificate pe acest tronson, iar ulterior s-a ajuns la intervenții asupra unui carosabil proaspăt asfaltat, atunci dministrația ar putea să analizeze dacă o parte din costurile generate de refacerea suprafeței nu ar trebui suportate de cei care au intervenit ulterior și nu de bugetul local.
Problema nou apărută pe bulevardul Nicolae Bălcescu are și o parte bună, aceea că mută discuția din zona acuzațiilor și a reacțiilor de moment către planificarea lucrărilor, verificarea lor și asumarea deciziilor înainte ca asfaltul să fie deja turnat.
