Contractul Climatic M100 a fost anulat definitiv în instanță, însă unele dintre proiectele cuprinse în acesta ar putea fi continuate pe o altă cale, prin Compania de Apă Buzău. Este ipoteza formulată de expertul juridic Haritina Craița, cea care a obținut în justiție anularea Contractului Climatic și care pune acum cap la cap o succesiune de acte și decizii ale municipalității. La numai 14 zile după hotărârea instanței, Compania de Apă declanșa procedura pentru o schimbare amplă a obiectului de activitate, iar ulterior primarul Constantin Toma a inițiat proiectul prin care CLM a acordat mandat pentru aceste modificări, pentru ca pe 5 august acestea să ajungă pe masa acționarilor societății. Vedeți AICI !

Haritina Craița susține că nu este vorba despre o simplă înființare a unor noi coduri CAEN. Aceasta susține că, privite împreună, modificările ar putea crea cadrul juridic și administrativ prin care Compania de Apă să poată desfășura inclusiv tipuri de lucrări necesare unor proiecte care figurau în Contractul Climatic M100, iar în centrul suspiciunilor sale se află proiectul privind Canalul Iazul Morilor.

11 iunie: Contractul Climatic M100 este anulat definitiv

Punctul de plecare al întregii cronologii este 11 iunie 2026, data la care, potrivit documentelor și informațiilor prezentate de Haritina Craița, instanța a anulat definitiv Contractul Climatic M100.

Craița este chiar persoana care a atacat documentul în justiție și a obținut anularea acestuia.

În documentația Contractului Climatic se regăsea și proiectul referitor la Iazul Morilor, asupra căruia aceasta atrăsese anterior atenția.

Din acest moment trebuie urmărită succesiunea actelor care privesc Compania de Apă Buzău.

25 iunie: la numai 14 zile apare convocatorul Companiei de Apă

Pe 25 iunie 2026, adică la numai două săptămâni după anularea definitivă a Contractului Climatic, Compania de Apă Buzău emite Convocatorul nr. 82 pentru Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor.

Documentul prevedea o modificare substanțială a obiectului de activitate al societății.

Concret, urma să fie radiat întregul obiect secundar de activitate existent și înscrisă o nouă listă de activități.

Activitatea principală rămânea CAEN 3600, respectiv „Captarea, tratarea și distribuția apei”, însă printre activitățile secundare propuse apar numeroase coduri din domeniul construcțiilor și lucrărilor inginerești.

Printre acestea:

• CAEN 4100 – lucrări de construcții ale clădirilor rezidențiale și nerezidențiale;
• CAEN 4221 – lucrări de construcții ale proiectelor utilitare pentru fluide;
• CAEN 4222 – lucrări de construcții ale proiectelor utilitare pentru electricitate și telecomunicații;
• CAEN 4299 – lucrări de construcții ale altor proiecte inginerești;
• CAEN 4311 – lucrări de demolare a construcțiilor;
• CAEN 4312 – lucrări de pregătire a terenului;
• CAEN 4322 – lucrări de instalații sanitare, de încălzire și de aer condiționat;
• CAEN 4329 – alte lucrări de instalații;
• CAEN 4399 – alte lucrări speciale de construcții.

Noua listă mai cuprinde activități privind producerea energiei electrice din surse regenerabile, inginerie și consultanță tehnică, testări și analize.

Haritina Craița consideră relevant faptul că extinderea amplă a obiectului de activitate al Companiei de Apă a fost pusă în mișcare la numai 14 zile după anularea definitivă a Contractului Climatic, o succesiune pe care o leagă de posibilitatea continuării, pe o altă cale, a unor proiecte cuprinse în M100.

Primarul Constantin Toma duce modificările în CLM

Pentru ca reprezentantul Municipiului Buzău să poată vota în Adunarea Generală a Acționarilor Companiei de Apă, era necesar mandatul Consiliului Local.

Primarul Constantin Toma a inițiat proiectul de hotărâre prin care acest mandat urma să fie acordat.

Astfel, modificarea nu a rămas doar la nivelul unui document intern al Companiei de Apă. Propunerea a intrat în circuitul administrativ al Municipiului Buzău și a ajuns în fața consilierilor locali.

Pe 30 iulie 2026, CLM Buzău a aprobat proiectul.

Prin votul Consiliului Local, reprezentantul Municipiului Buzău a fost mandatat să voteze în AGA Companiei de Apă asupra modificărilor respective.

Tocmai în această ședință intervine pentru prima dată public Haritina Craița.

„De ce alegeți CAEN 4221?”

Prezentă la ședința CLM din 30 iulie, Crăița spune că a întrebat direct care este motivul introducerii CAEN 4221 – „Lucrări de construcții ale proiectelor utilitare pentru fluide”.

Întrebarea sa a fost legată explicit de proiectul Iazul Morilor:

„De ce alegeți codul CAEN 4221 – Lucrări de construcții ale proiectelor utilitare pentru fluide? Nu cumva este utilizat pentru promovarea Proiectului Pilot de irigații cu ape uzate de pe Canalul Iazul Morilor?”

Potrivit Haritinei Craița, întrebarea nu a primit un răspuns în plen, iar proiectul a fost aprobat.

Acesta este și motivul pentru care postările sale de pe rețelele de socializare trebuie privite ca reacții la un proces deja început, și nu ca punct de plecare al acestuia.

5 august: modificările ajung în AGA Companiei de Apă

Circuitul continuă la nivelul Companiei de Apă.

Convocatorul nr. 82 din 25 iunie stabilea pentru 5 august 2026 ședința Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor, după convocarea inițială din 4 august.

Pe ordinea de zi se afla modificarea obiectului de activitate al societății, inclusiv radierea vechilor activități secundare și înscrierea noii liste.

Avem astfel o succesiune administrativă care poate fi urmărită în documente:

Succesiunea documentelor arată că, după anularea Contractului Climatic, Compania de Apă a inițiat demersurile pentru extinderea obiectului de activitate, modificările au fost apoi introduse într-un proiect inițiat de primarul Constantin Toma și supuse votului Consiliului Local, iar după acordarea mandatului de către CLM au ajuns la vot în Adunarea Generală a Acționarilor Companiei de Apă.

Aceasta este cronologia pe care Haritina Craița își construiește acuzația că s-ar pregăti o altă cale pentru continuarea unor proiecte rămase fără cadrul oferit de Contractul Climatic.

Ce poate face Compania de Apă după modificarea obiectului de activitate?

Un operator de apă-canal are, evident, nevoie de capacitatea de a realiza lucrări asupra rețelelor pe care le exploatează, iar unele dintre codurile introduse au o legătură directă cu activitatea societății.

Haritina Craița atrage însă atenția asupra ansamblului modificărilor.

Compania dobândește în obiectul de activitate posibilitatea de a desfășura lucrări pentru proiecte utilitare destinate fluidelor, proiecte pentru electricitate, alte proiecte inginerești, demolări, excavări și pregătirea terenului, construcții și alte lucrări speciale.

De aici întrebarea sa: „pentru ce proiecte concrete sunt necesare toate aceste activități?”

În postarea publicată după ședința AGA, Craița formulează direct urm[toareasuspiciune:

„Se încearcă cumva ocolirea unei hotărâri judecătorești definitive prin mutarea artificială a unui proiect blocat din curtea Primăriei în curtea Companiei de Apă?”

Este o acuzație care, în acest moment, îi aparține Haritinei Craița. Documentele prezentate confirmă succesiunea modificărilor administrative, dar nu conțin, încă, o decizie explicită prin care proiectul Iazul Morilor să fie transferat Companiei de Apă.

Craița invocă și posibilitatea mecanismului „in-house”

Un alt element din argumentația sa privește posibilitatea atribuirii unor lucrări prin mecanismul cunoscut drept „in-house”.

Craița susține că introducerea activităților de construcții în obiectul societății ar putea contribui la crearea cadrului necesar pentru ca anumite lucrări să fie realizate prin intermediul Companiei de Apă fără o procedură clasică de licitație deschisă, dacă sunt îndeplinite condițiile legale pentru o asemenea atribuire.

Este necesară însă o precizare și anume că simpla introducere a unui cod CAEN nu permite automat atribuirea directă a unui contract unei societăți controlate de o autoritate publică. Regimul „in-house” este condiționat de îndeplinirea unor cerințe distincte prevăzute de legislația achizițiilor publice.

Prin urmare, Craița indică în acest moment o posibilitate juridică pe care consideră că noile modificări ar putea-o facilita, nu existența unei atribuiri deja realizate.

În același timp, se schimbă și Consiliul de Administrație

În paralel cu modificarea obiectului de activitate, documentele publicate arată că la Compania de Apă se produce și o schimbare importantă la nivelul conducerii.

Mandatele administratorilor existenți expirau la 5 august, iar procedura de selecție pentru noul Consiliu de Administrație nu fusese finalizată.

Documentația Primăriei prevedea, în consecință, numirea pentru cinci luni a cinci administratori provizorii, cu posibilitatea prelungirii mandatelor pentru încă două luni.

Persoanele propuse erau Delia Negoită, Mariana-Simona Săvulescu, Maria Lazăr, Dan Cuza și Eduard Pistol.

Haritina Craița atrage atenția asupra faptului că printre persoanele desemnate se regăsesc un reprezentant important al aparatului Primăriei și persoane din conducerea Urbis Serv și pune problema modului în care va mai funcționa controlul administrativ între structurile implicate.

Și aici există un element concret în documentele administrației.

Numirea administratorilor provizorii era prevăzută „condiționat de obținerea avizului AMEPIP până la data ședinței Adunării Generale Ordinare a Acționarilor”.

Crăița cere acum să se precizeze public dacă acest aviz exista efectiv la momentul în care numirile au fost aprobate.

De la CLM către structurile Companiei de Apă

Haritina Craița mai susține și că, dacă anumite proiecte vor fi preluate de Compania de Apă, o parte dintre deciziile ulterioare nu s-ar mai desfășura în aceeași formă în plenul Consiliului Local Municipal, ci în interiorul mecanismelor corporative și asociative care guvernează operatorul regional.

În acest context, aceasta invocă și rolul ADI „Buzău 2008” și pozițiile deținute de primarul Constantin Toma în cadrul asociației.

Pe 4 august, Craița sintetiza acuzația spunțnd că „CLM va fi de decor, alții decid cu adevărat.”

Afirmația reprezintă interpretarea sa asupra efectelor viitoare ale acestor modificări. Tocmai de aceea, una dintre clarificările necesare din partea administrației locale este dacă extinderea obiectului de activitate are în vedere proiecte care până acum erau promovate direct de Municipiul Buzău.

Pot ajunge eventualele investiții în tariful apei?

Haritina Crăiță întreabă ce s-ar întâmpla dacă noul Consiliu de Administrație ar aproba împrumuturi pentru investiții care nu țin strict de serviciul public de alimentare cu apă și canalizare.

Mai exact, aceasta cere să se explice dacă există posibilitatea ca eventualele costuri ale unor asemenea investiții să influențeze, direct sau indirect, tariful suportat de consumatori.

Este, deocamdată, un scenariu asupra căruia Crăița cere explicații. Documentele prezentate nu demonstrează în momentul de față existența unui credit contractat pentru Iazul Morilor sau pentru un alt proiect din fostul Contract Climatic.

După AGA, documentele au ajuns la Registrul Comerțului

După ședința din 5 august, Haritina Craița a revenit public cu documentele și cu o serie de întrebări adresate administrației.

Aceasta anunță totodată că a depus documentația la Oficiul Registrului Comerțului Buzău, solicitând verificarea procedurilor.

„Dosarul complet a fost deja depus la Registrul Comerțului (ONRC) Buzău pentru a cere verificarea strictă a acestor proceduri. Aștept răspunsuri oficiale și transparente, nu perdele de fum!” Și mai este un aspect care atrage atenția. Contractul Climatic a dispărut, dar nu se știe ce se întâmplă cu proiectele din interiorul lui.

Aceasta este, în cele din urmă, întrebarea care rezultă și din documentele și argumentele puse cap la cap de Haritina Craița.

Contractul Climatic M100 a fost anulat definitiv de instanță. La 14 zile după această decizie, Compania de Apă emitea convocatorul prin care începea procedura pentru o modificare amplă a obiectului său de activitate.

Ulterior, primarul Constantin Toma a inițiat proiectul prin care CLM Buzău a fost chemat să mandateze reprezentantul Municipiului pentru votul din AGA. Consilierii au acordat mandatul, iar modificările au ajuns apoi în Adunarea Generală a Acționarilor Companiei de Apă.

În urma acestui circuit, operatorul regional dispune de un obiect de activitate care cuprinde o gamă mult mai largă de lucrări de construcții și inginerie.

Aceste elemente nu demonstrează, în acest moment, că proiectul Iazul Morilor a fost deja transferat Companiei de Apă. Ele conturează însă o succesiune de decizii pe care Haritina Craița o interpretează drept pregătirea cadrului necesar pentru ca unele proiecte rămase fără suportul Contractului Climatic M100 să poată fi continuate prin intermediul Companiei de Apă.

Clarificarea acestei situații ]i revine Primăriei Buzău și Companiei de Apă, care pot explica public proiectele concrete pentru care au fost introduse noile coduri CAEN și dacă printre acestea se regăsesc Iazul Morilor sau alte investiții care au făcut parte din Contractul Climatic M100, anulat definitiv de instanță.

În concluzie, pentru Haritina Craița, documentele puse cap la cap indică o schimbare de traseu, nu abandonarea proiectelor d ecătre municipalitate. Contractul Climatic a fost anulat de instanță, dar Compania de Apă ar putea deveni noul vehicul pentru continuarea unora dintre proiectele primarului Constantin Toma.