Primarul Constantin Toma ignoră deciziile definitive și riscă ilegalitatea cu angajarea unor avocați externi
Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, pare să repete o greșeală juridică de proporții, inițiind un nou proiect de hotărâre prin care solicită angajarea unei case de avocatură externe pentru a formula apeluri în procesele cu polițiștii locali și în cazul contractului climatic al municipiului. Demersul vine în ciuda unui precedent usturător, soluționat definitiv de Curtea de Apel Ploiești, care a demonstrat că astfel de acțiuni încalcă legislația în vigoare privind reducerea cheltuielilor publice.
Deși Primăria Buzău dispune de un compartiment juridic propriu, primarul Toma insistă să externalizeze serviciile de reprezentare, o practică interzisă de OUG 26/2012, cu excepția unor situații temeinic justificate și aprobate cu strictețe.
Cum a pierdut Primăria la Curtea de Apel Ploiești
Această inițiativă reia scenariul din 2023, când, prin HCLM 69/2023, s-au angajat servicii juridice externe pentru societatea Urbis Srvf. Atunci, Asociația „Hapluț și prietenii” a atacat respectiva hotărâre. Deși inițial a pierdut la instanța de fond, procesul a fost câștigat de „Hăpluț și prietenii” la Curtea de Apel Ploiești. Instanța superioară a tranșat definitiv problema prin Hotărârea nr. 12 din 2025, anulând practic posibilitatea Primăriei de a apela la avocați externi în acel context, printre altele validând și ilegalitatea angajării de către autoritățile locale a unor apărători privați când au personal specializat.
OUG 26/2012: Interdicția clară a legiuitorului
Conform OUG 26/2012, art. I, alin. (1), autoritățile și instituțiile publice locale care au în structura organizatorică personal propriu de specialitate juridică nu pot achiziționa servicii juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare.
Legea permite o singură excepție, la alin. (2), în situații „temeinic justificate”, în care activitățile nu pot fi asigurate intern, însă noul proiect al primarului Toma nu pare să aducă o justificare legală superioară celei deja respinse. Mai mult, actul normativ stipulează clar: „Încălcarea dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială sau penală a persoanelor vinovate, potrivit legii”.
Acum, primarul urmărește angajarea unei case de avocatură pentru a lupta în instanță împotriva polițiștilor locali, un proces lung, cu mize financiare mari, în care instanța a anulat organigrame anterioare și pentru a susține contractul climatic al municipiului, un proiect care a atras deja atenția judecătorilor privind nerespectarea procedurilor legale.
Prin ignorarea precedentului definitivat prin Hotărârea 12/2025 a Curții de Apel Ploiești, primarul Constantin Toma pune din nou bugetul local într-o poziție de risc juridic și financiar, riscând angajarea unor cheltuieli care ar putea fi declarate nelegale de către instanțele de contencios administrativ.
Legal, primarul are dreptul de a iniția proiecte de hotărâre (HCL), însă repetarea unei acțiuni declarate deja ilegală de instanță prin hotărâre definitivă și utilizarea fondurilor publice pentru apărarea personală a aleșilor ridică riscuri juridice majore, atât administrative, cât și penale.
Principalele aspecte și riscuri:
Deși primarul poate iniția proiecte conform Codului Administrativ, o hotărâre care are același obiect sau mecanism juridic cu una deja anulată definitiv de instanță încalcă principiul autorității de lucru judecat.
Legea (în special OUG 26/2012) permite angajarea avocaților doar pentru apărarea intereselor Unității Administrativ-Teritoriale, nu pentru apărarea personală a primarului sau a consilierilor în procese unde aceștia sunt implicați ca persoane fizice de exemplu, cauze penale sau răspundere civilă personală.
Ce riscă primarul?
Inițierea cu intenție a unui proiect despre care știe că este ilegal (având precedentul instanței) pentru a obține un folos (apărare juridică gratuită) poate fi încadrată ca infracțiune de abuz în serviciu.
Dacă hotărârea este din nou anulată, primarul poate fi obligat să recupereze prejudiciul cauzat bugetului local (onorariile plătite avocaților).
Prefectul are obligația de a ataca în contencios administrativ orice hotărâre pe care o consideră nelegală, ceea ce suspendă automat aplicarea acesteia.
Ce riscă consilierii municipali?
Dacă hotărârea vizează plata avocaților pentru procese în care consilierii sunt personal implicați, aceștia au un interes personal. Conform art. 228 din Codul Administrativ, ei trebuie să se abțină de la vot. Participarea la vot în această situație atrage nulitatea hotărârii și sancțiuni administrative grave.
Consilierii care votează „pentru” o hotărâre nelegală răspund solidar cu primarul pentru prejudiciile aduse bugetului local, conform Codului Administrativ.
Similar primarului, votarea cu bună știință a unei ilegalități pentru beneficii personale poate constitui complicitate la abuz în serviciu sau folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane.
