Când vine vorba despre sănătatea buzoienilor, cei care conduc orașul au obligația de a veghea la ea și de a pune pe primul loc siguranța oamenilor. Înainte de proiecte spectaculoase și prezentări în care totul pare mega, de vorbe alese precum „hrană sănătoasă”, autoritățile locale sunt cele care ar trebui să se asigure că oamenii știu ce cumpără și ce ajunge în farfuria lor.

La Buzău, însă, ordinea pare să fie alta.

În 2023, când fostul senator liberal Vlad Pufu a pornit demersul pentru testarea legumelor și fructelor vândute în piețele Buzăului, astfel încât oamenii să știe dacă produsele pe care le cumpără sunt sigure, aproximativ 4.000 de buzoieni au semnat pentru această inițiativă, însă Constantin Toma s-a opus inițiativei și a catalogat testarea rapidă drept „o chestiune populistă”.

În schimb, administrația locală cheltuie acum 36.000 de lei pe lună pentru permacultura de la Casa Grădinarului, un proiect prezentat la nivel de mega-proiect, dar care, deocamdată, se desfășoară pe aproximativ 200 de metri pătrați, fără să țină cont că banii sunt ai tuturor, iar rezultatele concrete ar trebui să țină locul vorbelor frumoase despre proiecte și despre sănătatea comunității.

De la testarea legumelor la permacultură

În 2023, după scandalul legumelor tratate cu substanțe interzise de la Glodeanu Sărat, fostul senator Vlad Pufu a cerut testarea legumelor și fructelor din piețele Buzăului pentru pesticide. Demersul său a fost susținut cu aproximativ 4.000 de semnături.

În 2024, Pufu a revenit cu propunerea, estimând costurile la aproximativ 30.000 de euro, dar primarul Constantin Toma a respins ideea și a numit testele rapide „o chestiune populistă”.

În cazul Casei Grădinarului, banii sunt cheltuiți prin Centrul Cultural și Educațional „Alexandru Marghiloman” Buzău (n.r. CECAM), instituție aflată în subordinea municipalității și care administrează în prezent proiectul, iar din documentele privind activitatea de de permacultură care se desfășoară acolo rezultă că CECAM a încheiat cu Terra Horticultura SRL un contract în valoare de 288.000 de lei fără TVA pentru opt luni, ceea ce înseamnă un tarif de 36.000 de lei pe lună.

Sera care face parte din complexul Casa Grădinarului are 187,8 metri pătrați, potrivit documentelor oficiale ale Primăriei, și este folosită pentru culturi, nu pentru activitatea de permacultură, în timp ce permacultura se desfășoară în exteriorul serei, pe o suprafața de aproximativ 200 de metri pătrați, urmând ca proiectul să fie extins ulterior. Documentele Primăriei arată că întregul teren dat în administrarea CECAM are 1.910 metri pătrați, în timp ce proiectul este gândit să se dezvolte pe o suprafață mai mare decât cea lucrată în prezent.

Un proiect despre care administrația vorbește mult

Casa Grădinarului a fost prezentată de administrația locală ca un proiect important, cu ambiții care depășesc cu mult ceea ce se întâmplă acum în curtea de la Marghiloman. Viceprimarul Oana Gheorghiu a spus public că proiectul va deservi întreaga regiune din care face parte Buzăul.

Deocamdată, lucrurile sunt însă mult mai mici. Permacultura se face pe aproximativ 200 de metri pătrați, iar producția prezentată public a însemnat câteva lădițe cu legume.

Am primit informații și din partea unor unități care oferă masă beneficiarilor. Ni s-a spus că, în unele cazuri, cantitatea de legume primită de la Casa Grădinarului nu a fost suficientă nici măcar pentru un ghiveci.

Aici ajungem din nou la problema banilor. Ideea de permacultură nu este rea, dar costă prea mult . Plus că, în esență, permacultura esteun mod de a lucra care pune accent pe folosirea chibzuită a resurselor și pe reducerea cheltuielilor, ceea ce la Buzău nu se întâmplă, factura fiind de 36.000 de lei pe lună.

Și pentru că vorbim despre bani publici, iar în prezent avem doar cifre în loc de explicații, Gazeta Buzoiană le-a cerut oficial Primăriei Buzău, în baza Legii 544/2001.

Solicitarea transmisă Primăriei a fost deja confirmată ca primită.

Dacă se voia cu adevărat sănătate pentru buzoieni, proiectul lui Vlad Pufu ar fi fost un început mult mai simplu și mai folositor. Era o idee extraordinară, simplă și concretă, care putea să le ofere buzoienilor o siguranță în plus atunci când cumpără legume din piețe. În schimb, s-a ales un proiect care, cel puțin până acum, costă mult și produce puțin. Iar pentru toate acestea plătim noi, fără să ne întrebe nimeni.