ANALIZĂ! Primăria Buzău a pierdut toate bătăliile cu Poliția Locală și forțează și al 15-lea proces, care este pierdut din start. Demonstrăm aici de ce noua organigramă este o cauză ca și pierdută… să vedem pe banii cui!

În spatele discursului despre „austeritate” și „eficientizare”, primarul orașului, Constantin Toma, se pregătește să angreneze Consiliul Local Municipal în parafarea unei noi găuri negre în bugetul local, odată cu aprobarea organigramei din care vor dispărea o parte din polițiștii locali. O analiză detaliată a documentelor interne, a legislației din 2026 și a recentelor decizii de suspendare a reformei administrative în domeniul siguranței cetățenilor arată că planul primarului Constantin Toma, de a-i lăsa fără slujbe pe polițiștii locali, este o mișcare greșită pentru care vom plăti, în final, tot noi buzoienii. Sub pretextul unei reforme de austeritate, primarul vrea să dea afară 148 de polițiști locali, pe cei de la pază, pe motiv că „așa cere Reforma lui Bolojan”, dar dacă ne uităm pe documentele interne ale Primăriei, adevărul e cu totul altul, iar planul său se dovedește din nou a fi o construcție juridică extrem de fragilă, cel mai probabil din nou cu consecințe asupra bugetului local. De ce? Un aspect extrem de grav, care a trecut neobservat de mulți cetățeni, este modul în care s-au plătit până acum oalele sparte de Primărie. Până în ianuarie anul acesta, toate procesele pierdute de Constantin Toma s-au finalizat cu plata despăgubirilor, a daunelor morale și a cheltuielilor de judecată exclusiv din bugetul local. Cu alte cuvinte, de fiecare dată când primarul „a greșit” organigrama, nota de plată a fost achitată de noi, buzoienii, din banii de străzi, școli și spitale, etc. La începutul acestui an, după zece ani de procese între Primărie și Polițiștii locali, instanța a decis că cine hotărăște trebuie să și plătească.

Mai exact, judecătorii au indicat că responsabilitatea pentru despăgubirile către polițiștii locali nu mai poate cădea doar pe umerii orașului, ci trebuie să fie asumată de cei care au semnat și votat aceste măsuri, adică de primarul Constantin Toma și de consilierii municipali.

Deși există acest precedent periculos pentru ei, nimeni nu ne garantează nouă, contribuabililor, că, în cazul noii organigrame de acum, scenariul nu se va repeta pe spatele contribuabililor. Există pericolul ca Primăria să folosească din nou banii publici pentru a acoperi procese pierdute din start, așa cum a făcut-o din 2016 și până în prezent (n.r. vezi cele 6,45 miliarde de lei vechi plătite recent prin executare silită! ), iar în ceea ce îi privește pe aleși, aceștia se află într-o situație fără ieșire. Dacă votează o măsură pe care instanța a suspendat-o deja (n.r. Dosar 115/114/2024), aceștia nu mai pot invoca buna-credință și riscă să fie executați silit pe propriile bunuri și conturi pentru a acoperi daunele cerute de polițiști.

Revenind la analiza pe care ne-am propus-o în materialul de astăzi, toate cifrele ce țin de personalul actual și de necesarul de pază arată că, în luna mai 2026, orașul nu se confruntă cu un excedent, ci cu un deficit de personal bine mascat de Primărie. De ce spunem asta? În prezent, Poliția Locală Buzău numără 267 de angajați, dintre care 82 sunt funcționari publici dedicați ordinii publice și circulației, iar 158 sunt agenți contractuali (n.r. referenți) responsabili cu paza celor 41 de obiective vitale ale orașului, de la unități școlare și centre de protecție socială, până la parcuri și cimitire.

Eroarea fundamentală a primarului stă în interpretarea „din pix” a normei de personal. Deși se invocă pragul de un polițist la 1.200 de locuitori „impus de Reforma Bolojan”, documentele oficiale semnate chiar de primar, demonstrează explicit că un singur „post” cu program non-stop necesită acoperirea cu 4,80 agenți, pentru a respecta Codul Muncii.

Această „reformă” la care ține morțiș șeful de la Palatul Comunal este un „film” pe care noi l-am mai văzut și l-am mai și plătit, deși alții erau buni de plată, respectiv cei care au luat aceste decizii. Polițiștii au câștigat deja toate procesele cu Primăria și nu au fost puține, iar instanțele au spus clar că acești oameni sunt angajați legal și fac parte din aparatul propriu al Primăriei Buzău.

Riscul social și capcana externalizării. Elevi sub „supraveghere digitală” în loc de pază umană

Pentru început trebuie să aducem la cunoștința cititorilor un aspect foarte important din care vor înțelege că problema polițiștilor locali nu este doar a lor, ci a noastră, a tuturor. Și asta pentru că primarul Constantin Toma forțează o reconfigurare a pazei în cazul unităților de învățământ care, în mod normal, părinților din Buzău ar trebui să le dea fiori și anume, înlocuirea pazei umane din cele 41 de instituții publice, majoritatea unități de învățământ, cu sisteme video și firme private.

Această schimbare este un pericol iminent, deoarece siguranța elevilor nu este un algoritm. În unitățile de învățământ cu mii de elevi, camera video nu poate preveni o agresiune în timp real. Analizele de risc, obligatorii prin lege (n.r. Legea 333/2003, care reglementează paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor în România), care la noi s-au efectuat, dar sunt ținute la sertar, demonstrează că paza umană este de neînlocuit.

Ori ceea ce vrea să facă primarul Toma și anume externalizarea serviciilor de pază, înseamnă personal instabil, fără autoritatea conferită de statutul de agent în aparatul de specialitate al primarului.

Prima dovadă că primarul Toma forțează nota este declarația fostei șefe a „Resurselor Umane”, din Primăria Buzău, Cristina Dinu, care a confirmat că instituția este de fapt în deficit de personal, deficit pe care îl vom demonstra și noi, mai jos, prin calcule simple, obligatoriu de efectuat de către cei interesați să respecte legea. Mutarea Cristinei Dinu de la „Resurse Umane” în cadrul Direcției Economice, imediat după lămuririle pe care le-a dat, luna trecută, în ședința CLM Buzău, când a afirmat că „nu va pleca nimeni”, dovedește că acolo unde cineva refuză să semneze abuzuri poate fi înlăturat chiar și printr-o avansare, cum s-a întâmplat în cazul său. Prezentăm mai jos declarația pe care a făcut-o în ședința respectivă:

Lovitură de grație pentru planurile primarului Toma! Justiția „îngheață” reforma

Conform unei analize recente publicate de stiripesurse.ro, pe care o puteți citi AICI, instanțele de judecată au început deja să suspende la nivel național aplicarea acestor măsurilor similare cu cele pe care să le ia Primăria Buzău. Sursa citată precizează că sindicatele din administrația publică acuză primarii și prefecții că fac tăieri „din pix”, fără fundamentare reală.

„Justiția suspendă reforma prin reducerea posturilor din primării. Sindicatele acuză tăieri suplimentare făcute subiectiv, ignorând necesarul operativ stabilit de legile specifice”, notează stiripesurse.ro.

Această evoluție juridică validează practic lupta polițiștilor locali din Buzău. Dacă reforma însăși este suspendată pentru lipsă de fundamentare, orice concediere făcută în numele ei devine ilegală și atrage plata de despăgubiri masive. Vom prezenta în continuare o analiză pe capitole, prin care vom încerca să demonstrăm de ce primarul Constantin Toma va pierde nou proces pe care polițiștii locali se pregătesc să îl deschidă, odată cu adoptarea noii organigrame.

Argumentul 1: „Postul” nu este egal cu „Omul”, iar această „eroare” de calcul ne va costa milioane de euro

Redacția noastră a intrat în posesia unui document oficial încheiat între municipalitate și un liceu din Buzău, la începutul anului trecut. Clauzele de confidențialitate ne împiedică să publicăm actul în integralitate, însă există un aspect aparte care nu poate fi trecut cu vederea: prin semnătura primarului și a altor funcționari publici, Primăria recunoaște oficial că unității de învățământ îi este repartizat un post de polițist local, și nu doar un singur agent. Mențiunea este esențială, deoarece, conform normativelor de calcul, acoperirea unui singur „post” presupune, în fapt, un efectiv de polițiști locali, care înseamnă o medie de 4,80 agenți de pază.

Asta înseamnă că primarul, care invocă „Legea lui Bolojan”, adică OUG 7/2026 și vorbește de eliminarea unui efectiv de polițiști locali știe foarte bine să facă diferența între un agent și un post, iar acest act normativ vorbește despre un post la 1.200 de locuitori.

Conform Legii 333/2003, primarul, în calitate de reprezentant al unității administrativ-teritoriale, nu poate elimina paza umană doar pe baza unor criterii de eficiență bugetară. Orice schimbare în acest sens, inclusiv înlocuirea polițiștilor locali cu firme private sau camere video, în mod obligatoriu trebuie să aibă la bază o „Analiză de Risc la Securitate Fizică„. Acest document, întocmit de un expert autorizat, este cel care dictează dacă un obiectiv (n.r. școală, parc sau sediu administrativ) poate rămâne doar sub supraveghere video sau necesită obligatoriu prezența fizică a unui agent.

Legea mai sus citată impune ca paza bunurilor și valorilor deținute de instituțiile de stat să fie asigurată conform unui „Plan de Pază” avizat de Poliția Română, un alt demers obligatoriu, după analiza de risc. Dacă analiza de risc stabilește că un obiectiv prezintă o vulnerabilitate ridicată, primarul Toma este obligat prin lege să asigure paza fizică, fie prin structuri proprii (n.r. Poliție Locală), fie prin societăți specializate de pază. Înlocuirea totală a factorului uman cu camere de luat vederi este legală doar dacă raportul de evaluare a riscului confirmă că securitatea obiectivului nu este periclitată. Iar acest lucru nu nu îl poate hotărî primarul nostru.

Un post cu program non-stop în cadrul celor 41 de obiective pe care le are municipiul Buzău (n.r. însemnând unități de învățământ și de protecție socială etc.) necesită acoperirea cu circa 4 până la 6 polițiști locali pentru a respecta Codul Muncii, care prevede ture, repaus săptămânal și concedii.

Primăria Buzău are în prezent un număr total de 323 de polițiști locali, conform declarațiilor primarului Constantin Toma, care consideră că 186 de polițiști locali sunt în plus față de nevoile reale și limitele legale. Din cei 323 de polițiști locali, personalul contractual la serviciul paza înseamnă 158 de polițiști locali, iar alți 82, înseamnă functionari publici, restul, posturi neocupate.

Mergând mai departe, dacă legea impune paza umană obligatorie prin analiză de risc, atunci Primăria este în deficit, nu în excedent. Pentru a fi și mai expliciți, vom apela la matematica simplă și vom înmulți 41 posturi x 4,8 oameni, iar rezultatul ne arată că doar pentru cele 41 de obiective, unde paza umană este obligatorie, Primăria are nevoie de 197 de polițiști locali. Primăria municipiului buzău operează în prezent cu doar 158 de polițiști locali. În acest context, desființarea a 148 de posturi ar lăsa întreg patrimoniul public și siguranța a mii de elevi în grija a doar 10 oameni, o situație care încalcă grav analizele de risc avizate de Poliția Națională și prevederile Legii 155/2010. Așa că orice concediere este o încălcare a normativelor de siguranță pe care însuși Primarul Toma le-a semnat.

Argumentul 2: Confuzia între Funcționari și Contractuali

Documentele de salarizare, pe care le puteți studia AICI , confirmă că personalul de pază, adică cei 148 de polițiști locali vizați sunt încadrați ca „referenți” sau „personal contractual”.

Conform Legii 155/2010, Art. 4, alin. 5, numărul acestora se stabilește în funcție de numărul de obiective, iar avocații consultați de noi au precizat clar că, atâta timp cât paza celor 41 de instituții este obligatorie, desființarea acestor oameni este un „abuz de drept flagrant”.

Argumentul 3: „Fantoma” lui Boșcodeală și precedentul Judiciar

La începutul mandatului său, primarul Constantin Toma a inițiat un proces împotriva fostului edil al Buzăului, Constantin Boșcodeală, solicitând recuperarea unor sume de bani cheltuite prin angajarea considerată ilegală a polițiștilor locali. Boșcodeală s-a apărat în instanță solicitând expertize tehnice care au demonstrat legalitatea demersurilor sale și a reușit astfel să câștige procesul și să respingă acuzațiile. Expertizele efectuate pe perioada 2011-2017 au arătat că toate angajările la Poliția Locală au fost legale. Ignorând aceste sentințe, primarul, prin decizia luată, de a disponibiliza polițiștii locali, a angajat orașul în procese procese interminabile și, de fiecare dată, instanțele au spus clar că acești oameni sunt angajați legal în aparatul de specialitate al primarului.

La vremea respectivă, Boșcodeală a criticat decizia lui Toma de a restructura Poliția Locală și de a contracta servicii private de pază. Fostul primar a susținut că această măsură este o mare greșeală din mai multe puncte de vedere, argumentând că agenții locali au atribuții legale și competențe mult mai largi decât personalul firmelor de pază. El a subliniat că, în timp ce polițiștii locali pot interveni pentru menținerea ordinii publice sau aplicarea sancțiunilor, angajații firmelor private au un rol limitat, ceea ce ar duce la o scădere a siguranței în oraș, iar costurile acoperite din bugetul local cu firmele de pază private nu vor scădea în niciun caz.

Pe scurt, fostul primar al orașului, Constantin Boșcodeală a precizat clar că acțiunile lui Toma sunt o „vânătoare de vrăjitoare”, în numele căreia îi hărțuiește pe oameni.

Procese pierdute pe bandă rulantă, iar noi, contribuabilii, plătim ca proștii

Dacă cineva se întreabă unde se duc banii din taxele și impozitele noastre, răspunsul se află în arhivele tribunalelor. Din 2016 și până astăzi, Primăria Buzău a adunat nu mai puțin de 14 procese cu Poliția Locală, unele dintre dosare fiind comasate pe parcurs, iar trei dintre ele au fost câștigate definitiv și irevocabil de polițiști. Bilanțul este unul dezastruos pentru bugetul orașului.

Vă prezentăm în continuare eșecurile judiciare ale Primăriei Buzău:

1. Dosarul 2645/114/2017 – După ani de procese, acesta s-a încheiat definitiv în 2022 cu victoria polițiștilor, iar în aprilie 2024, Primăria a fost executată silit de un executor din Ploiești, fiind obligată să plătească suma uriașă de 6,45 miliarde de lei vechi. Fiecare polițist a primit și daune morale, totul din banii publici.
2. Tentativa eșuată de reorganizare în 2017 – Primăria a încercat să transforme Poliția Locală în instituție cu personalitate juridică doar pentru a scăpa de personalul de la pază. Justiția a spus din nou: ILEGAL. Polițiștii au câștigat definitiv.
3. Discriminarea salarială, în anul 2021 – Primăria a decis, în mod abuziv, ca doar angajații de la pază să stea acasă 4 zile pe lună fără plată, timp de jumătate de an. Două dosare, precum 1113/114/2021, sunt acum pe rol, iar șansele ca orașul să plătească din nou salarii din urmă sunt maxime. Vezi AICI!
4. Dosarul 2933/114/2016 – Aici miza este amețitoare. Polițiștii de la pază au câștigat deja pe fond daune morale în valoare de 8 miliarde de lei vechi. Dacă sentința rămâne definitivă, Buzăul va semna un cec uriaș pentru o greșeală care datează de 10 ani. Vezi AICI!

Nici în 2026 lucrurile nu stau diferit. Dosarul 155/114/2024 a blocat deja o altă organigrama ilegală, propusă la finalul anului 2023, fiind suspendată definitiv. Vezi AICI! În paralel, la Tribunalul București, se judecă drepturile salariale restante pe ultimii 3 ani, dosar 4660/3/2023, ( vezi AICI!) iar la Curtea de Apel Ploiești și Tribunalul Buzău, procesele precum 1768/114/2021 se întorc la rejudecare. Vezi AICI!

Pentru fiecare proces început din 2016, polițiștii au cerut separat cheltuieli de judecată și daune morale. Vorbim despre un șir nesfârșit de erori care au transformat Primăria Buzău într-un client fidel al instanțelor de judecată. Toate procesele au fost pierdute de Primărie, iar noi plătim „ambițiile” juridice ale primarului, care preferă să piardă miliarde în instanță decât să accepte prevederile legislației în vigoare. Aceasta nu este doar o problemă de lege, ci un adevărat jaf din banii publici, mascat sub pretextul că sunt procese „necesare”.

Consilierii municipali vor fi puși să aleagă între ascultarea de primar și răspunderea personală

Consilierii locali municipali, care vor vota noua organigramă în ședința ordinară de la sfârșitul acestei luni, trebuie să cunoască bine câteva aspecte importante, legate în primul rând de răspunderea solidară.

Votarea unei organigrame care încalcă o suspendare judecătorească existentă îi expune la recuperarea prejudiciului din buzunarul propriu.

Nu mai pot spune că „n-au știut”, pentru că tabelele de planificare a unor drepturi (n.r. vezi AICI ) îi arată pe polițiști la muncă, acoperind posturile necesare la nivelul municipiului Buzău.

Odată cu propunerea noii organigrame, consilierii municipali vor fi invitați să voteze desființarea unor posturi pe care primarul, pe propria semnătură, le-a declarat necesare în planurile de pază. Iar asta înseamnă un abuz. Drept consecință, aleșii locali pot fi puși să plătească prejudiciul împreună cu primarul Constantin Toma, așa cum s-a mai întâmplat.

Așa cum am arătat mai sus, conform publicației Stiripesurse.ro, „prefecții și primarii taie din pix” posturi necesare la nivelul comunităților, iar practicile au fost deja sancționate deja de instanțele din România. În cazul în care la nivelul municipiului Buzău se va forța nota cu această măsură, aleșii municipali riscă să devină din nou garanții financiari ai unui eșec previzibil, așa cum s-a întâmplat la începutul acestui an.

Cu atâtea argumente care arată că primarul Toma forțează disponibilizarea celor 148 de angajați, scenariul este clar. Instanța va anula hotărârea CLM Buzău care a stat la baza disponibilizărilor, iar salariile restante, penalitățile și daunele se vor plăti ori din banii noștri ori din cei ai primarului și ai consilierilor. Polițiștii se vor întoarce la muncă, dar cineva va ușurat de câteva milioane de euro, care se vor pierde doar din cauza ambiției primarului Constantin Toma, care ignoră și legea și logica și matematică simplă și, nu în ultimul rând, chiar și siguranța publică a orașului.