În vara anului 2024, în urma protestelor fermierilor din Buzău, Prahova și Vrancea, activitatea sistemului național de combatere a grindinei cu rachete a fost suspendată. Măsura a provocat una dintre cele mai aprinse dezbateri din agricultura românească. De o parte s-au aflat agricultorii care susțineau că lansările reduc cantitatea de precipitații, iar de cealaltă parte autoritățile și specialiștii care au respins existența unei astfel de legături.

La aproape un an de la suspendarea sistemului, primul raport oficial al Direcției pentru Agricultură Județean Buzău consemnează însă o schimbare spectaculoasă față de anul precedent.

Diferențe care nu pot fi ignorate

Raportarea pentru anul agricol 2024-2025 arată că producția medie la grâu a ajuns la 5.250 kg/ha, față de doar 1.525 kg/ha în anul anterior. La orz, producția a crescut de la 1.455 kg/ha la 5.450 kg/ha, iar la rapiță de la 1.640 kg/ha la 3.100 kg/ha.

În același timp, suprafețele cultivate cu rapiță au crescut spectaculos, de la aproximativ 17.700 de hectare la aproape 39.000 de hectare, semn că fermierii au avut încredere în condițiile din toamna anului 2024.

Diferențele sunt atât de mari încât ridică inevitabil o întrebare este normal să ne întrebăm ce s-a schimbat într-un singur an. Iar unul dintre răspunsurile posibile poate fi și stoparea sistemului antigrindină.

Ploile din octombrie au schimbat totul

Raportul DAJ Buzău oferă un răspuns parțial. Documentul arată că, după un început dificil al campaniei agricole, în luna octombrie 2024 județul Buzău a beneficiat de precipitații estimate între 150 și 200 litri/mp, cantități care au permis însămânțarea a aproximativ 80% din suprafețele planificate și refacerea rezervei de apă din sol.

Aceste precipitații au creat condițiile pentru dezvoltarea foarte bună a culturilor de toamnă, lucru reflectat ulterior în producțiile obținute.

O coincidență pe care fermierii o invocă de doi ani

Cronologia este însă imposibil de trecut cu vederea.

Suspendarea sistemului antigrindină s-a produs în a doua parte a anului 2024. La scurt timp după aceea au venit ploile abundente din toamnă, iar primul an agricol desfășurat fără lansări de rachete s-a încheiat cu producții net superioare celor din anul precedent.

Exact acest scenariu a fost invocat de fermierii care au cerut oprirea sistemului. Agricultori din Buzău, Prahova și Vrancea au susținut în repetate rânduri că, după suspendarea lansărilor, au reapărut ploile „ca în povești”, lente și constante, capabile să refacă rezerva de apă din sol.

Pentru aceștia, rezultatele din teren reprezintă o confirmare a ceea ce afirmau de ani de zile.

Până în acest moment, nici Direcția Agricolă Buzău și nici Ministerul Agriculturii nu stabilesc o legătură între suspendarea sistemului antigrindină și evoluția producțiilor agricole.

Raportul DAJ atribuie rezultatele precipitațiilor favorabile și condițiilor meteorologice din toamna anului 2024, fără să menționeze sistemul antigrindină.

De altfel, specialiștii în meteorologie susțin în continuare că regimul precipitațiilor este determinat de circulația atmosferică și de schimbările climatice, nu de existența sau lipsa lansărilor cu iodură de argint.

Estimările pentru 2026 merg în aceeași direcție

Semnele unui an agricol favorabil nu s-au oprit odată cu raportarea rezultatelor pentru 2024–2025. În luna mai 2026, Direcția pentru Agricultură Județeană Buzău, prin vocea directorului Cosmin Florea, anunța că și culturile de toamnă din noul an agricol se prezintă foarte bine, iar primele estimări indicau producții de peste 5 tone la hectar atât la grâu, cât și la orz, respectiv peste 3 tone la hectar la rapiță, potrivit Agerpres.

Directorul DAJ Buzău, Cosmin Florea, explica atunci că județul a beneficiat, în ultimele luni, de un regim pluviometric peste media obișnuită, cu precipitații importante în februarie, martie și aprilie, care au contribuit la refacerea rezervei de apă din sol, în special pentru culturile de toamnă. Oficialul amintea totodată că anii 2023 și 2024 au fost printre cei mai secetoși înregistrați în județ și la nivel național.

Aceste declarații întăresc ideea că, după suspendarea sistemului antigrindină și revenirea precipitațiilor consistente, agricultura buzoiană traversează al doilea sezon consecutiv cu perspective foarte bune pentru culturile de toamnă. Chiar dacă autoritățile pun aceste rezultate pe seama condițiilor meteorologice favorabile și nu stabilesc o legătură directă cu oprirea lansărilor de rachete, succesiunea evenimentelor continuă să alimenteze dezbaterea deschisă de fermierii care au cerut suspendarea sistemului.

O dezbatere încă fără verdict

Interesant este că, în timp ce fermierii invocă evoluția ultimului an agricol ca argument împotriva repornirii sistemului, Ministerul Agriculturii a recunoscut că nu există încă un studiu independent care să stabilească definitiv impactul rețelei antigrindină asupra precipitațiilor.

Tocmai această lipsă de răspunsuri a stat și la baza deciziei de a nu relua activitatea sistemului și de a analiza soluții alternative de management al norilor.

Datele oficiale arată fără echivoc că după ce sistemul antigrindină a fost suspendat, primul an agricol care a urmat a adus precipitații importante în toamna lui 2024 și una dintre cele mai bune producții la culturile de toamnă din ultimii ani în județul Buzău.

Dacă între cele două evenimente există doar o coincidență sau o relație de cauzalitate este o întrebare la care, deocamdată, nici autoritățile și nici comunitatea științifică nu au oferit un răspuns definitiv. Până atunci, comparația dintre cele două rapoarte oficiale ale DAJ Buzău va continua să alimenteze una dintre cele mai aprinse dezbateri din agricultura românească.