Scorțoasa și Cănești sunt cele două comune care contestă modul în care le-au fost închise proiectele, în timp ce, la nivel național, zeci de contracte PNRR din Educație au fost denunțate unilateral.

Ambele primării buzoiene se pregătesc acum să acționeze în instanță Ministerul Educației în legătură cu proiectele PNRR destinate dezvoltării serviciilor de educație timpurie complementare.

Este vorba despre Componenta 15 – Educație, Investiția 2 din PNRR, prin care urmau să fie create și dotate servicii pentru copiii din comunitățile în care accesul la educație timpurie este mai dificil.

Scorțoasa: „Serviciul era funcțional 100%”

Proiectul Scorțoasei este P63 – „Dezvoltarea unui serviciu de educație timpurie complementar în comuna Scorțoasa, județul Buzău”.

Primarul Vasile Săcuiu susține că activitățile asumate prin contract au fost derulate conform graficului, că serviciul era funcțional 100%, iar proiectul avea un grad de implementare de peste 40% atunci când Ministerul Educației a decis denunțarea unilaterală a contractului.

„Denunțarea unilaterală s-a făcut, în afara prevederilor contractuale, fără o acțiune prealabilă de solicitare de clarificări”, susține primarul.

Săcuiu spune că Primăria a cerut Ministerului să revină asupra deciziei, însă solicitările au fost respinse. În aceste condiții, administrația locală a decis să meargă în instanță pentru clarificarea responsabilităților și recuperarea sumelor reprezentând cheltuieli autorizate în cadrul proiectului.

„Cu privire la situația proiectului PNRR, Componenta 15 – Educație, Reforma 2, Cod proiect P63, «Dezvoltarea unui serviciu de educație timpurie complementar în comuna Scorțoasa, județul Buzău», menționăm faptul că acțiunile de implementare a activităților asumate atât prin cerea de finanțare cât și prin contractul de finanțare s-au derulat conform graficului de activități. Denunțarea unilaterală s-a făcut, in afara prevederilor contractuale, fără o acțiune prealabilă de solicitare de clarificări, chiar dacă serviciul era funcțional 100% și era implementat într-un procent de peste 40%.
Având în vedere situația creată de MEC, care a respins toate solicitările noastre de revenire asupra deciziei de denunțare unilaterală și în lipsa unei soluționări care să permită continuarea în condițiile contractuale, prevăzute inițial, am decis, împreună cu celelalte UAT-uri aflate în aceeași situație, să apelăm la instanța de judecată. Prin acest demers juridic comun urmărim clarificarea responsabilităților și recuperarea tuturor sumelor reprezentând cheltuieli autorizate în cadrul proiectului.
În același timp, consider că este important ca toate părțile implicate în acest demers, să se abțină la a face afirmații sau să se tragă concluzii, înainte ca instanța să se pronunțe, respectând astfel procedurile legale de comunicare în această situație.”, a transmis primarul Săcuiu pentru Gazeta Buzoiană.

Și Cănești merge în instanță

Un demers similar este anunțat de Primăria Cănești, care are proiectul P51 – „Dezvoltarea unui serviciu de educație timpurie complementar în comuna Cănești, județul Buzău”.

Proiectul este confirmat de documentele oficiale, iar administrația locală a făcut pași pentru înființarea serviciului. Primarul Marin Stoica spune că Primăria Cănești se va alătura demersului juridic al comunei Scorțoasa împotriva Ministerului Educației.

Cele două administrații locale din Buzău vor contesta împreună modul în care Ministerul a procedat cu proiectele lor PNRR.

„Vom merge în instanță împreună cu Primăria Scorțoasa pentru că nu considerăm că această situație a fost provocată de noi. Am respectat ceea ce ne-a revenit în cadrul proiectului și avem documente care arată ce am făcut. Nu vrem să judecăm noi cine are dreptate. Vom pune toate actele la dispoziția instanței. Noi am primit și notificare pentru prima tranșă de plată, pe care nu am primit-o. Nu suntem doar noi în situația asta, mai sunt Scorțoasa și alte două primării, iar în țară sunt mai multe primării în această situație”, a transmis la rândul său primarul comunei Cănești.

Ce înseamnă, de fapt, „denunțarea unilaterală”

Termenul poate lăsa impresia că primarul sau primăria au renunțat de bunăvoie la proiect și la finanțare. În această situație, lucrurile nu stau așa.

Denunțarea unilaterală este mecanismul prin care contractul este închis în baza măsurilor adoptate de Guvern pentru proiectele PNRR care, potrivit evaluării Ministerului, nu mai puteau continua în termenele impuse.

Pentru proiectele vizate, Ministerul a invocat, între altele, „neinițierea procedurilor de achiziție necesare pentru achiziția, dotarea și amenajarea a minimum două săli„, dar prin această formulare în niciun caz nu trebuie să se înțeleagă că primarul comunei a abandonat proiectul sau că nu a făcut nimic.

Dacă o primărie nu și-a respectat obligațiile, nu a făcut achizițiile sau a depășit termenele, situația este clară. Dar Scorțoasa susține că proiectul era deja în desfășurare și serviciul funcționa atunci când Ministerul a decis închiderea contractului.

Ministerul a decis închiderea contractelor, dar asta nu stabilește automat și cine a greșit. Scorțoasa și Cănești contestă deciziile și vor ca instanța să stabilească dacă au fost respectate regulile și cine este responsabil pentru oprirea proiectelor.

Regulile s-au schimbat după ce proiectele au fost deja contractate

Un aspect foarte important, care trebuie precizat aici este acela că, pe timpul derulării proiectelor PNRR pentru educație timpurie s-au schimbat regulile în timpul implementării.

Cele 98 de proiecte au fost contractate în 2023, pe baza regulilor valabile atunci. În decembrie 2024, Guvernul a aprobat însă HG 1.563/2024, prin care a fost introdusă o nouă metodologie pentru serviciile de educație timpurie complementare. Vechea metodologie, aprobată prin HG 1.604/2022, a fost abrogată.

Noua metodologie a venit cu reguli privind organizarea serviciilor, grupele de copii, programul de funcționare, personalul, înscrierea copiilor și planul de școlarizare.

Un exemplu concret este chiar municipiul Buzău. Primăria semnase contractul pentru proiectul „Ludoteca” în octombrie 2023. După schimbarea metodologiei, Inspectoratul Școlar Județean Buzău i-a cerut, în decembrie 2024, documente pentru înființarea serviciului, respectiv hotărârea CLM Buzău, planul de școlarizare, numărul de copii și grupe, programul zilnic și date despre personal. În ianuarie 2025,CLM a aprobat înființarea serviciilor.

Cu alte cuvinte, proiectul fusese semnat în 2023, dar în perioada de implementare a trebuit să țină cont de un cadru nou.

Iar în martie 2025, Ministerul Educației a emis Instrucțiunea nr. 10, referitoare la implementarea proiectelor PNRR pentru dezvoltarea serviciilor de educație timpurie complementare și la operaționalizarea acestora.

În aceeași perioadă, mai multe primării din țară au reclamat Ministerului Educației că cerințele și documentele solicitate în cadrul proiectelor se schimbau frecvent și că nu existau întotdeauna instrucțiuni clare și unitare. Unele dintre administrațiile locale au cerut inclusiv reanalizarea situațiilor în care proiectele fuseseră suspendate sau denunțate.

14 proiecte au fost oprite la nivel național

În septembrie 2025, Ministerul Educației a prezentat situația celor 98 de proiecte. 73 au fost lăsate să continue, iar 14 contracte au fost denunțate unilateral, valoarea acestora fiind de peste 19,25 milioane de lei.

Explicația Ministerului pentru cele 14 proiecte a fost că beneficiarii nu inițiaseră procedurile de achiziție pentru cumpărarea, dotarea și amenajarea a cel puțin două săli, astfel încât proiectele să poată fi finalizate în termenul PNRR.

În cazul Scorțoasei, însă, primarul Săcuiu spune că lucrurile au stat altfel. Potrivit acestuia, proiectul era realizat în proporție de peste 40%, iar serviciul de educație timpurie funcționa 100%.

Primarul Vasile Săcuiu spune că proiectul era în lucru și serviciul funcționa și totuși ministerul a decis închiderea contractului. Iar în privința motivelor concrete ale deciziei și obligațiile pe care Primăria nu le-ar fi îndeplinit, răspunsul se află în contractul semnat în 2023, în actele emise ulterior, în rapoartele de progres, în documentele de achiziție și în corespondența dintre Primărie și Minister.

Scorțoasa și Cănești vor să conteste în instanță deciziile Ministerului. În dosar vor ajunge contractele, actele emise pe parcursul proiectelor, rapoartele și corespondența dintre primării și minister. Din ele se va putea vedea ce reguli aveau cele două primării în 2023, ce s-a modificat ulterior și ce prevederi au stat la baza opririi finanțării.

Gazeta Buzoiană va reveni cu aceste documente și cu o comparație între condițiile prevăzute la începutul proiectelor și cele aplicate ulterior.