EDUCAȚIEȘTIRILE ZILEI

Cătălin Zaman, profesorul buzoian care a crescut în școală, își spune povestea în volumul „Trecutul avea uniformă”

Profesorul buzoian Cătălin Zaman se numără printre autorii volumului „Trecutul avea uniformă”, o carte care recuperează memoria școlii românești din perioada comunistă prin poveștile și amintirile celor care au trăit acele vremuri. Pentru profesorul buzoian, participarea la acest proiect editorial are însă o semnificație aparte. Povestea pe care o spune este chiar povestea copilăriei sale, petrecută în mare parte printre pereții școlii.

Volumul reunește mărturii despre școala de altădată, despre regulile și atmosfera unei perioade care a rămas în memoria celor care au trăit-o, dar și despre oamenii și relațiile care au făcut ca, dincolo de rigorile sistemului, școala să rămână un loc important în formarea unor generații.

Cătălin Zaman a ales să scrie din perspectiva copilului de cadru didactic. Mama sa a fost educatoare, iar școala a făcut parte din viața lui încă din primii ani.

Am scris din perspectiva copilului de cadru didactic. Mama mea a fost educatoare, iar copilăria mea s-a desfășurat, în mare măsură, între pereții școlii. Mă purta cu ea peste tot: la grădiniță, la ședințele profesorilor, uneori chiar la întâlnirile organizate la primărie.

Pentru copilul de atunci, toate acestea erau pur și simplu parte din viața de zi cu zi. Pentru profesorul de astăzi, acele imagini au căpătat o altă semnificație.

Pentru mine, școala nu începea și nu se termina odată cu sunetul clopoțelului. Era un univers în care am crescut și care mi-a modelat felul de a privi oamenii, educația și lumea.

Este una dintre explicațiile pentru care povestea lui Cătălin Zaman se potrivește atât de bine într-un volum dedicat memoriei școlii. El nu privește acea perioadă doar prin ochii unui fost elev, ci prin ochii unui copil care a crescut în apropierea dascălilor și care, ani mai târziu, a ales el însuși să devină profesor.

Textul său din „Trecutul avea uniformă” adună amintiri despre întâmplări petrecute la ore, dar și dincolo de ele. Sunt fragmente dintr-o lume în care școala era supusă rigorilor unei alte epoci, dar în care au existat și relații între oameni care au rămas vii peste decenii.

Pentru Cătălin Zaman, „Trecutul avea uniformă” nu este doar o carte despre nostalgie.

Volumul nu este doar o colecție de nostalgii. Este o invitație la memorie și la reflecție. Poveștile reunite între coperțile sale ne ajută să înțelegem cum era școala de atunci și, poate mai important, cum ne dorim să fie școala de astăzi: un spațiu al libertății, al dialogului și al respectului pentru fiecare copil.

Este o perspectivă care spune multe și despre felul în care profesorul buzoian privește educația.

Cătălin Zaman este una dintre vocile cunoscute ale învățământului buzoian, atât prin activitatea sa la catedră, cât și prin rolul de conducere pe care îl are în cadrul Colegiului Național „Mihai Eminescu” din Buzău. În ultimii ani, numele său s-a legat de proiecte educaționale, de pregătirea elevilor și de preocuparea pentru performanța școlară.

Participarea sa la volumul „Trecutul avea uniformă” adaugă însă o dimensiune diferită acestei activități. De această dată, profesorul nu vorbește despre școala de astăzi din poziția celui care o conduce sau o predă, ci despre școala care l-a format pe el.

Cea mai frumoasă parte a acestei povești este legătura dintre cele două momente.

Copilul Cătălin Zaman își urma mama la grădiniță, participa indirect la lumea profesorilor și petrecea timp pe holurile școlii. Nu avea cum să știe atunci că, peste ani, aceleași spații aveau să-i devină universul profesional.

Astăzi, profesorul privește înapoi și înțelege că acea copilărie a avut un rol în felul în care și-a construit raportarea la educație.

Pentru mine, această carte înseamnă mai mult decât debutul într-un volum colectiv. Înseamnă întâlnirea dintre copilul care își petrecea zilele pe holurile școlii, alături de mama sa, și profesorul care crede, astăzi, că educația se construiește prin oameni, prin memorie și prin poveștile care merită spuse.

În spatele amintirilor din „Trecutul avea uniformă”, se află o întreagă generație de copii, profesori și părinți pentru care școala a însemnat mult mai mult decât manuale, note și examene.

Faptul că una dintre vocile acestui volum vine de la Buzău și aparține unui profesor care și-a construit întreaga carieră în jurul educației face ca povestea să fie cu atât mai apropiată de comunitatea locală.

Cătălin Zaman nu se întoarce, prin această carte, doar la școala copilăriei, se întoarce la locul de unde a început, într-un fel, propria sa poveste de profesor.

Volumul „Trecutul avea uniformă” va fi lansat pe 27 septembrie, la Târgul Internațional de Carte de la Cluj. Este o antologie de proză îngrijită de Zeno Daniel Șuștac și Adrian Petru Stepan, care adună mărturii și amintiri despre școala românească din ultimele decenii ale regimului comunist.

Potrivit autorului, cartea își propune să păstreze memoria unei lumi educaționale care nu trebuie uitată, dar nici privită prin filtrul nostalgiei fără limite. Poveștile celor care au fost elevi în acea perioadă aduc înapoi experiențe, emoții și întâmplări care aparțin trecutului, dar care pot spune multe despre felul în care privim școala românească de astăzi.

Printre autorii volumului se află șiprofesorul Cătălin Zaman, alături de Dana Anghelescu, Gabriela Bartic, Marcel Bartic, Adrian Christescu, Cristi Danileț, Viforel Dorobanțu, Gelu Duminică, Adrian Lesenciuc, Florin Negruțiu, Bogdan Piticariu, Marian Staș, Adrian Petru Stepan, Daniel Timariu și Anca Tîrcă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button