Tribunalul Buzău a identificat mai multe probleme în procedura prin care noua conducere a Inspectoratului Școlar Județean a reorganizat Consiliul de Administrație, de la lipsa unor justificări concrete pentru schimbarea componenței până la modul în care a fost organizat votul salariaților. În motivarea hotărârii din 8 octombrie, judecătorul a analizat și înlocuirea Elenei Carmen Popescu de la conducerea Școlii Gimnaziale „Pamfil Georgian” din Gura Teghii, apreciind că schimbarea rapidă a unui director numit temporar, fără indicii privind deficiențe în activitatea sa, nu poate fi justificată doar prin dreptul de apreciere al inspectorului școlar general.

Motivarea a fost publicată de Jurnalul de Buzău, într-un articol din 13 octombrie, pe care îl puteți parcurge AICI , articol care redă pasaje ample din documentul instanței și din apărarea depusă de Inspectoratul Școlar Județean Buzău. Tribunalul a dispus, prin Hotărârea nr. 931/2026, suspendarea executării Deciziei nr. 1951 din 2 septembrie 2026, prin care fusese reorganizat Consiliul de Administrație al ISJ, a hotărârii adoptate de acesta la 4 septembrie și a actelor administrative subsecvente emise în executarea sau în temeiul deciziei de reorganizare, până la soluționarea cauzei de fond.

Consecința imediată a hotărârii a fost suspendarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din școlile buzoiene, anunțată de ISJ cu mai puțin de 24 de ore înainte de prima probă. În dimineața zilei de 13 octombrie, ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, a trimis Corpul de Control la Inspectoratul Școlar Județean Buzău pentru a verifica deciziile luate după schimbarea conducerii, procedura de reorganizare a Consiliului de Administrație și efectele administrative produse între timp, inclusiv în privința transferurilor de elevi, mobilității cadrelor didactice și proiectelor școlare.

De ce nu era suficientă schimbarea conducerii ISJ pentru reorganizarea Consiliului de Administrație

Una dintre problemele analizate de judecător a fost temeiul în care a fost schimbată componența Consiliului de Administrație. Potrivit regulamentului propriu al ISJ, la articolul 4, Consiliul este numit prin decizia inspectorului școlar general, iar modificarea componenței poate avea loc în împrejurări bine justificate, după consultarea membrilor adunării generale a salariaților.

Instanța a constatat că Decizia nr. 1951 din 2 septembrie 2026 nu identifică o împrejurare concretă, preexistentă și verificabilă care să justifice înlocuirea membrilor aleși. Simpla schimbare a conducerii Inspectoratului nu constituie, în sine, o justificare suficientă pentru înlocuirea acestora.

Judecătorul a analizat și argumentul referitor la anul școlar pentru care fusese constituit vechiul Consiliu de Administrație. În motivare se arată că regulamentul nu prevede încetarea automată a calității membrilor aleși la sfârșitul fiecărui an școlar. În lipsa unei asemenea norme, mențiunea din noua decizie că forul administrativ este constituit pentru anul școlar 2026–2027 nu poate înlocui condițiile prevăzute de regulament pentru modificarea componenței.

Instanța a mai reținut că, la 13 august 2026, funcționa un Consiliu de Administrație care adoptase hotărârea aflată la baza numirii temporare a reclamantei Elena Carmen Popescu. Decizia nr. 1225 din 13 august, prin care aceasta fusese numită, făcea trimitere expresă la hotărârea acelui Consiliu. În consecință, trebuia clarificat prin ce act fusese constituită vechea componență, care era situația juridică a membrilor aleși, dacă și în ce condiții le încetase mandatul și de ce s-a considerat necesară stabilirea unei noi componențe la 2 septembrie.

Votul secret și convocarea adunării generale, alte probleme reținute de instanță

O altă componentă importantă a motivării privește alegerea inspectorilor care urmau să facă parte din noul Consiliu de Administrație. Regulamentul prevede că membrii aleși trebuie desemnați prin vot secret al adunării generale a salariaților.

Potrivit documentelor analizate de judecător, ISJ nu a prezentat dovezi privind o convocare prealabilă a adunării generale sau comunicarea unei ordini de zi. Procesul-verbal consemnează că întâlnirea din 2 septembrie a început la ora 10:40 ca o „ședință de lucru a personalului”, iar propunerea de alegere a membrilor noului Consiliu de Administrație a fost făcută abia în cadrul acesteia.

Instanța a apreciat că o ședință obișnuită de lucru nu poate deveni, spontan și retroactiv, o adunare generală deliberativă doar prin denumirea folosită ulterior în actul administrativ. Modalitatea în care a fost convocată și desfășurată întâlnirea trebuia să confirme că aceasta avea într-adevăr caracterul unei adunări generale.

Motivarea indică și problema secretului votului. Potrivit actelor dosarului, opțiunile de vot transmise online au fost trimise direct la adresa personală a noului inspector școlar general. Instanța a considerat că această modalitate nu oferă garanții suficiente privind păstrarea caracterului secret al votului, cerință prevăzută expres de regulament.

Judecătorul a analizat și lipsa unui rezultat numeric suficient de clar și verificabil pentru fiecare candidat. Deși regulamentul nu impune în mod expres constituirea unei comisii independente de numărare, această împrejurare a fost evaluată împreună cu celelalte probleme constatate: lipsa dovezilor privind convocarea și ordinea de zi, incertitudinea asupra caracterului secret al votului și absența unor rezultate verificabile în mod clar.

Concluzia instanței a fost că aceste elemente, analizate împreună, nu reprezintă simple obiecții teoretice. Ele sunt de natură să creeze îndoiala serioasă asupra legalității Deciziei nr. 1951 din 2 septembrie 2026, în sensul articolului 2 alineatul (1) litera t) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Ce a susținut ISJ Buzău în fața instanței

Inspectoratul Școlar Județean a cerut respingerea acțiunii, invocând, în principal, inadmisibilitatea parțială a cererii, lipsa calității procesuale active și lipsa interesului reclamantei. În subsidiar, instituția a susținut că solicitarea este neîntemeiată și că nu sunt întrunite condițiile legale pentru suspendarea actelor administrative.

În privința votului, ISJ a afirmat că procedura a fost secretă și că secretul reprezintă o garanție pentru salariații care votează, nu un drept al terților. Instituția a mai susținut că niciunul dintre titularii dreptului de vot nu a reclamat o vătămare sau nu a contestat procedura și componența noului Consiliu, iar Elena Carmen Popescu nu avea calitatea de alegător.

Inspectoratul a invocat procesul-verbal al adunării generale din 2 septembrie și anexa intitulată „Rezultate voturi membri C.A. 2026–2027”, despre care a afirmat că include numărul de voturi obținut de fiecare inspector școlar și este semnată de inspectorul școlar general și de cei doi adjuncți. Potrivit apărării ISJ, persoanele desemnate au obținut cele mai multe voturi, în ordine descrescătoare, iar un inspector nu a fost inclus deoarece ar fi refuzat calitatea de membru. Instituția a susținut că toți inspectorii școlari erau eligibili, că nu era necesară depunerea prealabilă a candidaturilor și că nicio prevedere nu impunea constituirea unei comisii distincte de numărare a voturilor.

În apărarea reorganizării, ISJ a mai invocat schimbarea conducerii instituției și reducerea numărului de posturi de inspector școlar general adjunct de la trei la două, susținând că noua structură impunea reconstituirea Consiliului de Administrație. Acestea sunt argumentele instituției consemnate în motivare; ele nu au înlăturat, în aprecierea instanței, problemele de legalitate analizate în cadrul cererii de suspendare.

Înlocuirea directoarei de la Gura Teghii, criticată pentru rapiditatea măsurii

Motivarea nu se limitează la procedura de constituire a Consiliului de Administrație. Judecătorul a analizat și Decizia nr. 2135 din 4 septembrie 2026, prin care a fost încetată numirea temporară a Elenei Carmen Popescu la conducerea Școlii Gimnaziale „Pamfil Georgian” din Gura Teghii și a fost numit un alt cadru didactic.

ISJ a susținut că detașarea în interesul învățământului se dispune pentru o perioadă de cel mult un an școlar, fără ca legea să garanteze o durată minimă sau menținerea neîntreruptă în funcție. Instituția a invocat și acordul semnat de directoare, în care își rezervase dreptul de a înceta detașarea înainte de termen, precum și faptul că decizia de încetare indica temeiuri legale și hotărârea Consiliului de Administrație din 4 septembrie.

În apărarea sa, Inspectoratul a susținut că măsura nu avea caracter sancționator, că nu era necesară indicarea unor abateri sau deficiențe profesionale și că inspectorul școlar general are competența de a asigura conducerea interimară a unităților de învățământ până la organizarea concursului. ISJ a mai arătat că directoarea revenise la catedra rezervată, cu păstrarea calității de titular și a drepturilor salariale aferente funcției didactice, iar funcția de director era exercitată de o altă persoană începând cu 7 septembrie.

Instituția a contestat și existența unei pagube iminente, susținând că reclamanta nu demonstrase un prejudiciu material și că suspendarea deciziei ar fi creat incertitudine asupra conducerii școlii în timpul anului școlar. ISJ a mai apreciat că riscul multiplicării actelor administrative subsecvente era ipotetic și că poziția exprimată de consiliul profesoral al școlii nu îi conferea directoarei un drept de a rămâne în funcție.

Judecătorul a privit însă schimbarea în raport cu succesiunea foarte rapidă a numirilor. Elena Carmen Popescu fusese numită temporar la 13 august, iar înlocuirea a intervenit la 4 septembrie, după numai câteva zile de la începutul anului școlar. În motivare se arată că înlocuirea unei persoane numite legal, tot cu titlu temporar, fără organizarea între timp a unui concurs și fără schimbări în structura școlii, nu poate fi justificată doar prin exercitarea dreptului de apreciere al conducerii ISJ.

Instanța a criticat și absența unor indicii concrete privind deficiențe în activitatea directoarei, arătând că actele administrative individuale trebuie motivate și că dreptul de apreciere nu poate deveni o putere discreționară. Judecătorul a descris mecanismul drept „un mecanism feudal de permutare a funcțiilor pe criterii de fidelitate politică sau personală”, formulare care exprimă aprecierea instanței asupra situației analizate în această cauză.

În același timp, motivarea consemnează că reclamanta invocase opoziția corpului profesoral, exprimată printr-un memoriu colectiv din 7 septembrie 2026, și necesitatea protejării stabilității școlii și a interesului elevilor. Instanța a reținut că dreptul de apreciere al inspectorului școlar general și al Consiliului de Administrație nu poate fi exercitat cu încălcarea drepturilor și principiilor aplicabile în dreptul administrativ.

Excepțiile ridicate de ISJ au fost respinse

Potrivit motivării publicate de Jurnalul de Buzău, Tribunalul a respins excepțiile invocate de Inspectoratul Școlar Județean privind lipsa calității procesuale active și lipsa interesului reclamantei. A fost respinsă și excepția de inadmisibilitate referitoare la cererea de suspendare a tuturor hotărârilor și actelor administrative subsecvente, ca neîntemeiată.

Prin urmare, instanța nu s-a oprit la argumentele procedurale ridicate de ISJ, ci a analizat condițiile suspendării și problemele de legalitate invocate în dosar. Soluția din 8 octombrie privește însă suspendarea executării actelor administrative până la judecarea cauzei de fond, nu anularea lor definitivă.

Criza de la ISJ ajunge și în atenția Ministerului Educației

Trimiterea Corpului de Control la ISJ Buzău adaugă o verificare administrativă situației deja aflate în instanță. Potrivit informațiilor publicate de Jurnalul de Buzău, controlul vizează deciziile adoptate după schimbarea conducerii Inspectoratului și efectele acestora în sistemul de învățământ județean, inclusiv în privința transferurilor de elevi, mobilității personalului didactic și proiectelor școlare.

Suspendarea Consiliului de Administrație și a actelor subsecvente a dus deja la oprirea concursului pentru directori, iar motivarea instanței descrie problemele de procedură care au stat la baza soluției. Legalitatea actelor va fi tranșată în procesul de fond, în timp ce verificările Ministerului urmează să stabilească modul în care au fost luate deciziile și consecințele administrative produse de acestea.