Publicitate

Prigoana în ANL-uri continuă pe criterii care nu există în contracte! Există suspiciuni de răfuială politică (VIDEO)

La două săptămâni de la prima acțiune, echipa trimisă de Primărie a revenit în blocurile ANL, dar nu i-a căutat pe toți chiriașii. Oameni din apropierea primarului susțin că administrația ia în calcul consumurile de apă, gaze și energie electrică drept criteriu pentru rezilierea contractelor, nunmai că un asemenea criteriu nu apare în contractele încheiate cu chiriașii și nici printre motivele de reziliere prevăzute de lege.

În seara de 17 noiembrie, echipa care verifică locuințele ANL s-a întors în blocuri, la aproximativ două săptămâni de la prima acțiune, dar nu a mers la toate apartamentele, motiv pentru care acțiunea începe să semene cu o prigoană îndreptată împotriva unor chiriași, nu cu o verificare de rutină, făcută după reguli clare și aplicate tuturor.

La controlul de luni seară nu a participat niciun angajat al Serviciului de Spațiu Locativ al Primăriei, compartimentul care are atribuții în administrarea și verificarea fondului locativ. Regulamentul de organizare și funcționare aprobat prin HCL nr. 135/2017 a atribuit Serviciului Administrare și Verificare Fond Locativ responsabilitatea de a verifica locuințele ANL închiriate, respectarea legislației și a clauzelor contractuale, precum și urmărirea obligațiilor chiriașilor. Lipsa unui reprezentant al serviciului respectiv, reprezintă, așadar, una dintre vulnerabilitățile controlului de aseară.

Nemulțumirea locatarilor a fost surprinsă și într-o înregistrare video realizată în timpul controlului de marți seară. Un buzoian verificat de echipă își exprimă revolta față de modul în care s-a desfășurat acțiunea și spune că oamenii s-au trezit cu echipa Primăriei „pe capul nostru”, adăugând că „așa ceva nu s-a întâmplat în România”. El numește echipa „potera trimisă de primarul Toma, de Oana Gheorghiu și de secretarul municipiului”.

În materialul video pe care îl găsiți la finalul articolului, veți vedea cum, în loc să calmeze spiritele, unul dintre funcționarii publici aflați în control îi răspunde, în timp ce coboară scările: „unii sunt nesimțiți, nu avem ce face”. O reacție mai mult decât nepotrivită venită din partea unui funcționar public, care are obligația de a respecta standardele de conduită și demnitatea funcției pe care o exercită, inclusiv în situațiile tensionate.

Consumul de utilități, noul criteriu despre care se vorbește în Primărie

Persoanele din apropierea primarului ne-au confirmat că administrația ia în calcul consumurile de apă, gaze și energie electrică pentru a decide ce contracte ANL ar trebui reziliate. De altfel, Primăria a solicitat furnizorilor de servicii situația consumurilor din blocurile ANL.

Problema este că un asemenea criteriu nu apare în contractul de închiriere pe care l-am analizat. Articolul 20 îl obligă pe chiriaș să achite cheltuielile aferente chiriei, apei, canalizării, energiei termice și celorlalte utilități. Nu există însă nicio obligație de a realiza un anumit consum lunar pentru a demonstra că locuiește în apartament.

Cu alte cuvinte, contractul îi cere chiriașului să plătească utilitățile, nu să consume apă, gaze și curent într-o anumită cantitate.

Mai mult, articolul 10 din același contract prevede că proprietarul are dreptul să verifice o dată pe an modul în care chiriașul folosește și întreține locuința. Contractul face separat referire la verificarea periodică a instalațiilor comune ale clădirii.

Legea nr. 152/1998, care reglementează locuințele ANL, prevede la articolul 8, alineatul 12, că titularul nu poate ceda dreptul de folosință asupra locuinței, altfel, contractul se reziliază de drept. Cu toate acestea, verificările Primăriei se concentrează în principal pe consumul de apă, gaze și energie electrică. În schimb, nu este clar ce criterii au fost stabilite pentru depistarea situațiilor în care chiriașii au cedat efectiv folosința locuințelor altor persoane. Dacă Primăria vrea să verifice respectarea contractelor ANL, trebuie să verifice cine locuiește efectiv în apartamente și dacă acestea sunt folosite conform contractului. Doar atât are dreptul să facă, potrivit prevederilor legale și a clauzelor din contractul de închiriere.

La rândul său, articolul 24 din Legea nr. 114/1996, Legea locuinței, enumeră situațiile în care proprietarul poate cere rezilierea înainte de termen. Printre acestea se află neplata chiriei cel puțin trei luni consecutiv, producerea unor stricăciuni importante, comportamentul care împiedică folosirea normală a locuinței și nerespectarea clauzelor contractuale. Consumul redus de apă, gaze sau energie electrică nu figurează printre aceste motive.

Aceleași condiții se regăsesc și în contractul analizat de redacție. Articolele 14, 15 și 16 stabilesc situațiile în care proprietarul poate cere rezilierea, inclusiv nerespectarea obligațiilor contractuale. Nici aici nu apare vreo condiție legată de un consum minim de utilități.

În concluzie, Primăria nu poate veni acum cu un set de obligații noi și să le aplice retroactiv unor contracte deja încheiate. O procedură stabilită în birourile celor care conduc Primăria nu poate modifica legea și nu poate adăuga motive noi de reziliere. În cazul în care se dorește introducerea unor reguli noi privind administrarea fondului ANL, acestea au nevoie de o bază legală adoptată de autoritatea competentă, cu respectarea atribuțiilor Consiliului Local Municipal și a contractelor existente.

Un proces-verbal de verificare intrat în posesia redacției arată că, în cazul unui apartament controlat, comisia a bifat că locuința este utilizată de titular și membrii familiei înscriși în contract.

Documentul are rubrici pentru situația financiară, inclusiv ultima lună achitată pentru chirie, întreținere și utilități, dar nu consemnează cantități de apă, gaze sau energie electrică folosite pentru stabilirea unui prag de consum.

Datorii de sute de milioane, tolerate ani la rând

În cazul de față, cei care îi caută acum la consumuri pe chiriașii din blocurile ANL ar trebui să explice de ce nu a intervenit cu aceeași exigență în cazul celor care au acumulat datorii foarte mari la chirie și întreținere, de sute de milioane de lei vechi. Există situații concrete ale unor cetățeni, unii chiar persoane publice formatoare de opinie, care au fost lăsați ani la rând să acumuleze datorii înainte ca Primăria să intervină.

Articolul 16 din contractul analizat prevede posibilitatea rezilierii la cererea proprietarului atunci când chiriașul nu a achitat chiria cel puțin trei luni consecutiv. Atât, nimic mai mult! Să ne prezinte Primăria situația acestor datorii, ce sume a recuperat și ce măsuri a luat pentru recuperarea lor.! Vom face publice aceste cazuri, dacă se va continua cu aplicarea de standarde diferite de la un chiriaș la altul.

Mai avem și situațiile în care titularul contractului nu locuiește în apartament, dar facturile și cheltuielile de întreținere sunt achitate la zi, în timp ce locuința este folosită de alte persoane. Aceste cazuri sunt exemplul perfect care arată cât de puțin poate spune un consum despre identitatea celui care folosește efectiv apartamentul. Așa că, pentru a dovedi cedarea dreptului de folosință, Primăria trebuie să verifice cine locuiește acolo, nu să se limiteze la citirea contoarelor.

Deocamdată nu facem publice toate informațiile pe care le deținem despre persoanele selectate pentru verificări, dar dacă administrația va continua pe această cale, vom prezenta toate datele care demonstrează că, prin viceprimarul Oana Gheorghiu, primarul Constantin Toma vânează anumite persoane care au tangență cu mediul politic, în speță apropiați ai adversarilor săi politici.

Ori de câte ori vine vorba despre o operațiune sulfuroasă în Primărie, fie că este vorba despre un posibil abuz sau despre o afacere cu probleme, Oana Gheorghiu este cea care iese în față, cel mai probabil dintr-un exces de zel alimentat de nevoia de afirmare și imagine, dar și dintr-o obediență oarbă față de primarul Constantin Toma. Ea este cea care acceptă întotdeauna să ducă la îndeplinire misiuni pe care alți funcționari, mai atenți la limitele legii, refuză să și le asume.

Buzăul nu a mai construit locuințe ANL noi de aproximativ 26 de ani

Pentru mulți dintre chiriași, apartamentele ANL au devenit acasă după ani întregi în care și-au întemeiat familii și și-au organizat viața acolo. Asta nu înseamnă că le pot subînchiria sau încălca celelalte obligații contractuale. Dar Primăria trebuie să aibă criterii clare, legale și aplicate tuturor în același fel. Nu poate selecta câțiva chiriași, să îi caute din două în două săptămâni și să transforme consumurile de utilități într-un motiv de pierdere a locuinței. Verificările nu au o finalitate reală dacă nu există o procedură care să urmărească încălcările concrete ale contractelor, în special subînchirierea și cedarea dreptului de folosință.

În plus, Buzăul nu a mai construit locuințe ANL noi de aproximativ 26 de ani, deși Constantin Toma a promis în campania electorală că va construi locuințe pentru tineri. Există cereri de locuințe în așteptare, iar administrația nu a oferit o soluție pentru oamenii care au nevoie de un astfel de sprijin. În loc să dezvolte fondul locativ, Primăria se preocupă să elibereze apartamente printr-o acțiune ale cărei criterii nu au temei legal.

Dacă administrația va încerca să rezilieze contracte pe baza consumurilor de apă, gaze și energie electrică, mai mult ca sigur chiriașii se vor adresa instanței, unde mai mult ca sigur măsurile vor fi anulate pentru lipsa unui temei legal. Asta înseamnă că, din nou, costurile proceselor vor fi suportate din banii noștri. Noi vom fi cei care vom plăti pentru această acțiune pornită fără criterii clare și pentru încercarea de a introduce, din birourile Primăriei, condiții pe care oamenii nu le-au avut prevăzute în contractele semnate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button