După declarațiile recente ale primarului Constantin Toma la RFI referitoare la magistratul Ciprian Ene, pe care l-a prezentat drept „grefier la Înalta Curte”, Gazeta Buzoiană a solicitat un punct de vedere Asociației Magistraților Asistenți din România, pentru a clarifica statutul profesional al acestuia și diferențele dintre cele două funcții.

În răspunsul transmis redacției noastre, semnat chiar de președinta Asociației Magistraților Asistenți din România, magistrat-asistentul Elena Mădălina Ivănescu, organizația explică de ce funcția de magistrat-asistent nu poate fi echivalată cu aceea de grefier și atrage atenția asupra modului în care o asemenea descriere poate influența percepția publică asupra activității desfășurate de magistrații-asistenți.

„Magistrații-asistenți constituie un corp profesional distinct, al cărui statut este reglementat prin Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, fiindu-le aplicabile, în mod corespunzător, numeroase dispoziții referitoare la cariera, drepturile, îndatoririle, incompatibilitățile și răspunderea judecătorilor și procurorilor. Magistratul-asistent beneficiază de stabilitate și de garanții statutare specifice, corespunzătoare naturii și responsabilităților funcției exercitate”, precizează asociația în răspunsul transmis redacției.

Declarațiile primarului Toma au fost făcute în contextul discuțiilor despre posibila numire a lui Ciprian Ene la conducerea Secretariatului General al Guvernului. Primarul a criticat experiența profesională a acestuia pentru ocuparea funcției și, totodată, a susținut că Ene îi va fi contracandidat din partea PSD la Primăria Buzău, în 2028.

Ce face un magistrat-asistent la Înalta Curte

În adresa transmisă redacției, Asociației Magistraților Asistenți din România explică diferența dintre cele două profesii, cea de magistrat-asistent și cea de grefier, prin atribuțiile pe care legea le stabilește pentru fiecare. Grefierii îndeplinesc activități de sprijin pentru realizarea actului de justiție, în timp ce magistrații-asistenți participă nemijlocit la activitatea judiciară a instanței supreme.

„Distincția fundamentală este dată de natura activității: în timp ce grefierii îndeplinesc atribuții de sprijin pentru realizarea actului de justiție, magistratul-asistent desfășoară efectiv activitate judiciară, participând la ședințele de judecată, la deliberările completurilor, cu vot consultativ, și la redactarea hotărârilor judecătorești.

Aceasta nu este o apreciere subiectivă a asociației, ci o realitate juridică stabilită expres prin lege”, se arată în răspunsul oficial.

Organizația detaliază și atribuțiile prevăzute de legislația în vigoare:

„Potrivit art. 22 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară și dispozițiilor Regulamentului ÎCCJ, magistrații-asistenți participă la ședințele de judecată, întocmesc încheieri, participă cu vot consultativ la deliberări, semnează minuta și redactează hotărâri judecătorești, potrivit repartizării legale a atribuțiilor”.

Mai departe, în același text, se subliniază și că magistratul-asistent cunoaște direct dezbaterile și argumentele juridice care stau la baza soluțiilor pronunțate de instanță, însă nu are puterea de a decide în locul judecătorilor. În acest sens, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 472 din 20 septembrie 2023, prin care au fost analizate participarea magistraților-asistenți la deliberări și atribuțiile acestora în redactarea hotărârilor judecătorești.

„Curtea a confirmat compatibilitatea acestui mecanism cu exigențele constituționale ale procesului echitabil, subliniind distincția dintre adoptarea soluției, care aparține exclusiv judecătorilor, și redactarea hotărârii, activitate la care poate contribui magistratul-asistent”, explică organizația.

Prin urmare, funcția de magistrat-asistent nu este echivalentă cu aceea de grefier, iar diferența rezultă din statutul și atribuțiile stabilite prin lege, nu dintr-o interpretare a asociației.

„Statutul unei profesii juridice nu poate fi redefinit prin afirmații publice”

Întrebată dacă formularea folosită de Constantin Toma reflectă statutul profesional al lui Ciprian Ene, asociația răspunde că aceasta nu corespunde realității juridice și profesionale a funcției și explică de ce consideră că folosirea unei titulaturi care desemnează o altă categorie profesională prezintă incorect statutul magistratului-asistent.

„Formularea atribuită primarului municipiului Buzău nu reflectă realitatea juridică și profesională a funcției de magistrat-asistent.

Reducerea acestei funcții la o titulatură care desemnează o altă categorie profesională ignoră atribuțiile judiciare exercitate, responsabilitățile specifice și garanțiile statutare consacrate de legiuitor.

Fără a ne pronunța asupra intenției autorului declarației, considerăm că statutul unei profesii juridice nu poate fi redefinit prin afirmații publice și nici diminuat prin utilizarea unor calificări improprii.

Funcția de magistrat-asistent este definită prin lege, prin atribuțiile efectiv exercitate și prin responsabilitățile asumate în cadrul instanței supreme, nu prin aprecierile individuale ale unor persoane”, transmite Asociația Magistraților Asistenți din România.

Organizația avertizează că o asemenea prezentare poate induce publicului o imagine greșită asupra activității desfășurate la Înalta Curte și poate minimaliza complexitatea atribuțiilor magistraților-asistenți.

„Ea poate minimaliza, în percepția publică, complexitatea activității judiciare desfășurate de aceștia, inclusiv participarea la deliberări, exprimarea votului consultativ și redactarea hotărârilor judecătorești.

Reamintim că însăși Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 472/2023, a evidențiat particularitățile atribuțiilor magistraților-asistenți și participarea lor nemijlocită la procesul judiciar.

Respectarea adevărului juridic și prezentarea corectă a funcțiilor din sistemul judiciar reprezintă o responsabilitate cu atât mai importantă atunci când afirmațiile provin de la persoane care exercită autoritate publică”, se arată în răspuns.

Asociația cere o clarificare publică

Asociația Magistraților Asistenți din România consideră că, după aceste afirmații, este necesară o clarificare publică dinb partea lui Constantin Toma, pentru a preveni perpetuarea unor confuzii care nu corespund cadrului legislativ și jurisprudențial, subliniind că că magistrații-asistenți au un statut juridic propriu și atribuții esențiale în activitatea judiciară a instanței supreme.

„Magistrații-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție reprezintă un corp profesional specializat, cu un statut juridic propriu și cu atribuții esențiale în desfășurarea activității judiciare.

Participarea lor la ședințele de judecată și la deliberări, exprimarea votului consultativ și redactarea hotărârilor judecătorești reflectă responsabilități juridice concrete, recunoscute de legiuitor și analizate de Curtea Constituțională.

Asociația Magistraților Asistenți respinge orice prezentare publică inexactă care reduce această funcție la un rol pur administrativ sau auxiliar, ignorând participarea sa efectivă la activitatea judiciară a instanței supreme”, precizează organizația.

Asociația spune că nu urmărește să se implice în disputa dintre Toma și Ene, ci să apere statutul profesional al magistraților-asistenți și să asigure o informare corectă a publicului.

„Totodată, subliniem că prezenta poziție nu urmărește implicarea asociației într-o dispută politică sau personală, ci apărarea statutului profesional al magistraților-asistenți și promovarea unei informări publice corecte.

Demnitatea unei funcții judiciare nu este conferită de percepțiile sau declarațiile unor persoane, ci de lege, de responsabilitățile exercitate și de contribuția efectivă la înfăptuirea justiției”, se mai arată în încheierea răspunsului transmis redacției.

Redăm mai jos punctul de vedere integral transmis redacției de Asociația Magistraților Asistenți din România:

„Stimată redacție,

Ca urmare a solicitării dumneavoastră, Asociația Magistraților Asistenți din România vă comunică următorul punct de vedere, în scopul clarificării statutului juridic și a rolului magistraților-asistenți în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

1. Este corectă echivalarea funcției de magistrat-asistent cu cea de grefier?

Nu. O asemenea echivalare este eronată din punct de vedere juridic și denaturează statutul profesional al magistratului-asistent.

Magistrații-asistenți constituie un corp profesional distinct, al cărui statut este reglementat prin Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, fiindu-le aplicabile, în mod corespunzător, numeroase dispoziții referitoare la cariera, drepturile, îndatoririle, incompatibilitățile și răspunderea judecătorilor și procurorilor.

Magistratul-asistent beneficiază de stabilitate și de garanții statutare specifice, corespunzătoare naturii și responsabilităților funcției exercitate.

Distincția fundamentală este dată de natura activității: în timp ce grefierii îndeplinesc atribuții de sprijin pentru realizarea actului de justiție, magistratul-asistent desfășoară efectiv activitate judiciară, participând la ședințele de judecată, la deliberările completurilor, cu vot consultativ, și la redactarea hotărârilor judecătorești.

Aceasta nu este o apreciere subiectivă a asociației, ci o realitate juridică stabilită expres prin lege.

2. Care este rolul magistratului-asistent în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție?

Magistratul-asistent are un rol direct și substanțial în activitatea judiciară a instanței supreme, participând, în condițiile legii, la activitatea completurilor de judecată.

Potrivit art. 22 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară și dispozițiilor Regulamentului ÎCCJ, magistrații-asistenți participă la ședințele de judecată, întocmesc încheieri, participă cu vot consultativ la deliberări, semnează minuta și redactează hotărâri judecătorești, potrivit repartizării legale a atribuțiilor.

Participarea la deliberări și exprimarea votului consultativ constituie elemente definitorii ale funcției de magistrat-asistent. Acesta cunoaște în mod nemijlocit dezbaterile, argumentele juridice și raționamentul care fundamentează soluția adoptată de judecători.

Relevanța acestor atribuții a fost confirmată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 472 din 20 septembrie 2023, care a analizat constituționalitatea participării magistraților-asistenți la deliberări și a atribuției acestora de redactare a hotărârilor judecătorești.

Curtea a confirmat compatibilitatea acestui mecanism cu exigențele constituționale ale procesului echitabil, subliniind distincția dintre adoptarea soluției, care aparține exclusiv judecătorilor, și redactarea hotărârii, activitate la care poate contribui magistratul-asistent.

Prin urmare, magistratul-asistent nu este un simplu participant la ședința de judecată, ci un profesionist al dreptului implicat nemijlocit în activitatea judiciară a instanței supreme.

3. În ce măsură formularea utilizată de primarul Constantin Toma reflectă statutul profesional al magistratului-asistent?

Formularea atribuită primarului municipiului Buzău nu reflectă realitatea juridică și profesională a funcției de magistrat-asistent.

Reducerea acestei funcții la o titulatură care desemnează o altă categorie profesională ignoră atribuțiile judiciare exercitate, responsabilitățile specifice și garanțiile statutare consacrate de legiuitor.

Fără a ne pronunța asupra intenției autorului declarației, considerăm că statutul unei profesii juridice nu poate fi redefinit prin afirmații publice și nici diminuat prin utilizarea unor calificări improprii.

Funcția de magistrat-asistent este definită prin lege, prin atribuțiile efectiv exercitate și prin responsabilitățile asumate în cadrul instanței supreme, nu prin aprecierile individuale ale unor persoane.

4. Ce efect poate avea asupra percepției publice prezentarea unui magistrat-asistent drept grefier?

O asemenea prezentare este de natură să inducă publicului o percepție eronată asupra rolului magistraților-asistenți și asupra modului de funcționare a instanței supreme.

Ea poate minimaliza, în percepția publică, complexitatea activității judiciare desfășurate de aceștia, inclusiv participarea la deliberări, exprimarea votului consultativ și redactarea hotărârilor judecătorești.

Reamintim că însăși Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 472/2023, a evidențiat particularitățile atribuțiilor magistraților-asistenți și participarea lor nemijlocită la procesul judiciar.

Respectarea adevărului juridic și prezentarea corectă a funcțiilor din sistemul judiciar reprezintă o responsabilitate cu atât mai importantă atunci când afirmațiile provin de la persoane care exercită autoritate publică.

5. Considerați necesară o clarificare publică privind statutul magistraților-asistenți?

Da. Considerăm că o asemenea clarificare este necesară pentru a preveni perpetuarea unor confuzii care nu corespund cadrului legislativ și jurisprudențial.

Magistrații-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție reprezintă un corp profesional specializat, cu un statut juridic propriu și cu atribuții esențiale în desfășurarea activității judiciare.

Participarea lor la ședințele de judecată și la deliberări, exprimarea votului consultativ și redactarea hotărârilor judecătorești reflectă responsabilități juridice concrete, recunoscute de legiuitor și analizate de Curtea Constituțională.

Asociația Magistraților Asistenți respinge orice prezentare publică inexactă care reduce această funcție la un rol pur administrativ sau auxiliar, ignorând participarea sa efectivă la activitatea judiciară a instanței supreme.

Totodată, subliniem că prezenta poziție nu urmărește implicarea asociației într-o dispută politică sau personală, ci apărarea statutului profesional al magistraților-asistenți și promovarea unei informări publice corecte.

Demnitatea unei funcții judiciare nu este conferită de percepțiile sau declarațiile unor persoane, ci de lege, de responsabilitățile exercitate și de contribuția efectivă la înfăptuirea justiției.

Cu considerație,

ELENA MĂDĂLINA IVĂNESCU
magistrat-asistent
Președintele Asociației Magistraților Asistenți din România”