Primăria Buzău a început să verifice, apartament cu apartament, cine mai locuiește în cele patru blocuri ANL din municipiu, într-o acțiune coordonată de viceprimarul Oana Gheorghiu. Potrivit informațiilor obținute de Gazeta Buzoiană de la nivelul administrației locale, unul dintre criteriile folosite este consumul de apă și energie electrică din ultimele trei până la șase luni. Numai că acest criteriu nu lămurește cine locuiește efectiv într-un apartament. Conducerea administrației locale ar trebui să ne explice de ce îl aplică abia acum, de ce trage concluzii pe baza acestui criteriu, tolerând, în schimb, utilizarea acestor locuințe de către chiriași care au acumulat datorii la întreținere și la celelalte servicii de sute de milioane de lei vechi. Deținem informații concrete despre locuințe subînchiriate, ai căror ocupanți plătesc utilitățile, dar și despre foști chiriași care au acumulat datorii de sute de milioane de lei vechi înainte ca Primăria să intervină. Aceștia din urmă au fost dați afară în cele din urmă, dar datoriile au rămas neplătite, în sarcina Primăriei. Cum s-a preocupat până acum Primăria Buzău să recupereze acești bani?

În acest context, această poteră demarată de Primărie ne face să credem că scopul nu este neapărat acela de a pune lucrurile în ordine, ci de a elibera anumite locuințe care să poată fi repartizate ulterior, pe sprânceană, altor persoane, așa cum s-a întâmplat și în trecut. Suspiciunea noastră este alimentată de lipsa unor explicații clare privind criteriile de control, de situațiile de subînchiriere despre care redacția deține informații și de întrebările rămase fără răspuns în cazul unor chiriași care au acumulat datorii uriașe înainte ca administrația să intervină.

Dacă viceprimarul Oana Gheorghiu vrea să demonstreze că acționează cu bună-credință, ar trebui să înceapă prin a clarifica inclusiv situația locuinței ANL ocupate contractual de verișoara sa și să arate că regulile se aplică tuturor, fără excepții și fără protejați. Cu atât mai mult cu cât verișoara sa și-a mutat, în fapt, reședința la vila soțului său din localitatea Spătaru, deși figurează în continuare ca titulară a unei locuințe ANL din Buzău.

Consumul de apă și curent nu spune cine locuiește în apartament

Primăria Buzău a trimis o comisie să verifice locuințele ANL, iar oamenii s-au trezit cu funcționarii la ușă fără să fi fost anunțați în prealabil. Unii chiriași au fost găsiți acasă, alții nu. Din informațiile obținute de redacție, verificările urmăresc inclusiv consumurile de apă și energie electrică din ultimele trei până la șase luni.

Dar cum poate administrația să stabilească, doar pe baza consumului, dacă titularul contractului locuiește efectiv în apartament?

Un consum constant poate indica faptul că locuința este folosită, dar nu demonstrează că acolo locuiește chiar titularul contractului. Într-un apartament cedat spre folosință altei persoane, consumul poate fi normal, iar facturile și întreținerea pot fi achitate fără restanțe. Cu alte cuvinte, cineva poate plăti toate serviciile și totuși să existe o posibilă încălcare a regulilor privind folosirea locuinței ANL.

În aceste condiții, ce verifică, de fapt, Primăria? Dacă apartamentul este folosit sau dacă titularul contractului locuiește personal acolo? Și ce probe suplimentare folosește pentru a stabili cine ocupă efectiv locuința?

Legea nr. 152/1998 privind înființarea ANL interzice cedarea dreptului de folosință asupra locuinței, conform art. 8 alin. (12). Însă consumul de apă și energie electrică nu identifică o eventuală subînchiriere.

La fel, faptul că titularul nu este găsit acasă la momentul controlului nu dovedește că a abandonat locuința. Oamenii muncesc, fac naveta, au copii și programe diferite, iar unele familii sunt nevoite să stea temporar la părinți pentru a-și reduce cheltuielile, continuând să plătească chiria.

Nu contestăm dreptul Primăriei de a verifica respectarea contractelor, dar contestăm cu tărie folosirea unui criteriu care, luat separat, nu poate stabili toate aceste situații și cerem administrației să explice ce temei legal și ce procedură justifică evaluarea consumurilor din ultimele luni.

De ce nu a aplicat același criteriu și în cazul datoriilor uriașe?

Mai există o întrebare la care Primăria trebuie să răspundă. Una foarte importantă! Dacă administrația consideră că analiza consumurilor de utilități este un instrument relevant pentru verificarea situației locative, de ce nu a intervenit mai devreme în cazurile în care chiriașii au acumulat datorii de sute de milioane de lei vechi, în câțiva ani? Vorbim de ani, nu de luni. sau, mai pe șleau spus, pe unii îi măsori cu lunile, iar pe alții îi lași cu anii, depinde pe cine vrei să dai afară. Pentru că există situații în care administrația a ajuns să dispună măsuri pentru eliberarea unor locuințe după ani în care s-au acumulat restanțe importante. În cele din urmă, după multă îngăduință din partea autorităților aceste locuințe au fost eliberate, dar datoriile au rămas. Cine a suportat pierderile și ce sume au fost recuperate efectiv? Încă o întrebare la care așteptăm răspuns din partea Primăriei!

Datoriile la chirie, facturile la apă și curent și restanțele la întreținere sunt obligații diferite, către furnizori diferiți. Primăria ar trebui să ne spună ce datorii au rămas de la foștii chiriași, ce parte din ele a fost recuperată și ce măsuri a luat pentru a evita ca aceste restanțe să ajungă să fie suportate din bani publici.

Dintr-o dată, Primăria a devenit foarte atentă acum la consumurile din ultimele trei până la șase luni, dar nu explică ce a făcut până acum pentru a preveni acumularea unor restanțe atât de mari de către chiriașii tolerați cu anii. Dacă pe aceștia care sunt cu plățile la zi îi ia la bani mărunți, să înțelegem că cei păsuiți cu anii au fost oameni importanți pentru șefii administrației? Nu afirmăm, întrebăm.

Pe scurt, dacă verificările actuale urmăresc o administrare corectă a fondului locativ, aceeași exigență ar trebui să se regăsească și în modul în care au fost gestionate contractele și datoriile de-a lungul anilor.

Oana Gheorghiu își va verifica și verișoara?

Și acum ajungem la partea cea mai interesantă, o provocare publică pentru viceprimarul Oana Gheorghiu, coordonatoarea acțiunii de control. Dacă vrea să ne demonstreze că este corectă și bine intenționată, îi solicităm public să clarifice situația locuinței ANL deținute cu chirie de verișoara sa. Vrem să știm dacă aceasta mai are contractul de închiriere în vigoare, dacă mai locuiește efectiv în apartamentul din Buzău și dacă locuința respectă aceleași criterii pe care Primăria le aplică acum celorlalți chiriași. De asemenea, îi solicităm viceprimarului să explice dacă situația a fost verificată în cadrul acțiunii pe care o coordonează și ce a constatat comisia.

De ce insistăm asupra acestui caz? Pentru că, recent, viceprimarul Oana Gheorghiu și-a prezentat public verișoara alături de ea și de soțul acesteia, la un eveniment important de familie, la care au participat împreună în calitate de nași. Potrivit informațiilor deținute de redacție, soțul verișoarei sale are o vilă la Spătaru, unde cei doi și-ar fi stabilit în fapt reședința.

Întrebarea care se pune este simplă. Dacă verișoara viceprimarului locuiește la reședința soțului său din Spătaru, de ce mai păstrează o locuință ANL în Buzău? Mai este contractul în vigoare? Locuiește efectiv în apartament sau îl folosește în alte condiții? Iar dacă situația sa este verificată după aceleași criterii ca în cazul celorlalți chiriași, ce rezultate a obținut comisia? Vrem clarificări și un răspuns public!

Dacă viceprimarul Ghoerghiu coordonează o acțiune prin care Primăria verifică cine mai locuiește în apartamentele ANL, este obligatoriu să ne spună dacă aceleași verificări se aplică și în cazul persoanelor apropiate. Altfel, nu poate cere transparență de la chiriași, în timp ce situațiile care îi privesc familia rămân nelămurite.

Așadar, doamna viceprimar, înainte de a-i căuta pe alții prin apartamente, explicați public situația locuinței ANL a verișoarei dumneavoastră!

Dacă vreți să convingeți că această acțiune se desfășoară cu bună-credință, primul lucru pe care trebuie să-l demonstrați este că regulile sunt aceleași pentru toată lumea, fără excepții și fără protejați.

O comisie cu patru persoane în teren, dar numai două semnături

Fotografiile deținute de Gazeta Buzoiană arată patru persoane participante la acțiunea de control. În procesele-verbale încheiate cu chiriașii găsiți acasă apar însă semnăturile a numai una sau, în alte cazuri, a două persoane.

Această situație impune o explicație, nu? Cine sunt membrii oficiali ai comisiei, ce atribuții are fiecare și cine este îndreptățit să consemneze constatările?

De asemenea, Primăria trebuie să ne explice de ce au fost desemnați funcționari din compartimente diferite și care este rolul personalului care gestionează efectiv locuințele ANL. Componența comisiei, atribuțiile membrilor și procedura de lucru trebuie să rezulte din documente clare, nicidecum din explicații oferite informal.

Gazeta Buzoiană va solicita actul de constituire a comisiei, procedura de control și temeiurile legale invocate pentru verificarea consumurilor de utilități.

Patru blocuri în aproape 26 de ani și multe întrebări fără răspuns

Cele patru blocuri ANL din municipiu datează din anul 2000. Au fost construite în mandatul fostului primar Constantin Boșcodeală, despre care actualul primar, Constantin Toma, spune deseori că n-a lăsat nimic în urmă.

În ultimii 10 ani, fondul locativ destinat tinerilor nu a fost dezvoltat pe măsura nevoilor orașului. În schimb, Primăria verifică acum acum cine mai folosește apartamentele existente.

Câte locuințe a construit sau a dat efectiv în folosință administrația locală din 2016 până în prezent? Câte apartamente ANL au fost vândute chiriașilor? Câte solicitări de cumpărare au fost depuse, câte au fost soluționate și câte au fost respinse?

Gazeta Buzoiană va solicita oficial toate aceste informații, alături de situația restanțelor și a sumelor recuperate, componența comisiei și criteriile folosite în acțiunea de control.

Nu contestăm dreptul Primăriei de a verifica respectarea contractelor. Foarte bine că o face! Cerem însă ca verificările să se desfășoare după criterii clare, aplicate tuturor în același mod, iar constatările să fie susținute de probe suficiente.

Dacă tot sunt căutați chiriașii la ușă și evaluați după consumurile de utilități, să explice domnișoara viceprimar Gheorghiu de ce aceleași criterii nu au împiedicat acumularea unor datorii uriașe în trecut și cum verifică situațiile în care apartamentele sunt folosite de alte persoane, dar serviciile sunt plătite la zi. Până când aceste întrebări primesc răspunsuri documentate, acțiunea coordonată de viceprimarul domnia sa riscă să fie percepută mai degrabă ca o poteră îndreptată împotriva chiriașilor absenți decât ca o verificare transparentă a întregului fond locativ ANL.