Impozitul auto, majorat artificial la Buzău cu 47%, sub pretextul „legea ne obligă”. Ce spune legea, de fapt!

În ședința de Consiliu Local Municipal, din 29 decembrie 2025, conducerea Primăriei a lansat o teză care a devenit rapid „scutul” administrației în fața furiei contribuabililor: legea ne obligă. Și așa a uniformizat plata taxei auto la toate autoturismele, indifernet de capacitatea cilindrică. Situația a fost constatată ulterior, la ghișee, de către contribuabilii care s-au priceput să confrunte textul hotărârii cu cel al legii. Potrivit autorităților, noua formulă guvernamentală de calcul ar fi scăzut impozitul pentru motoarele de peste 2.000 cmc, iar Primăria ar fi fost „forțată” să majoreze taxele pentru toate mașinile (inclusiv cele mici) pentru a nu scădea nivelul încasărilor sub cel al anului anterior.

Analiza textului de lege Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal arată însă că această „obligație” este o confuzie gravă între bunurile mobile și cele imobile.

Legiuitorul a distins clar regimul clădirilor de cel al vehiculelor, dar administrația din Buzău a ales să le amestece:

1. Pentru CLĂDIRI: Într-adevăr, Art. 457 alin. (1^1) din Codul Fiscal stipulează că impozitul nu poate fi mai mic decât cel din anul precedent.
2. Pentru AUTO: La Art. 470 (Impozitul pe mijloacele de transport), NU EXISTĂ nicio interdicție de scădere a taxei și nicio obligație de compensare.

Practic, s-a extins nepermis o regulă strictă de la imobiliare la autoturisme. Primarul a prezentat o opțiune administrativă drept o obligație legală, inducând în eroare consilierii locali care au votat proiectul sub premisa că „nu există altă cale”. Asta înseamnă o majorare de 47% a taxei.

Deși cota adițională este lăsată la latitudinea UAT-urilor, la Buzău aceasta a fost aplicată la pragul de 47%, invocând eronat necesitatea de a „repara” ceea ce Guvernul a modificat. Rezultatul? Proprietarii de mașini mici plătesc suplimentar pentru a acoperi o gaură bugetară imaginară, creată printr-o interpretare forțată a legii.

Până în acest moment, nicio voce din opoziție sau din aparatul tehnic al Primăriei nu a explicat de ce s-a aplicat analogia legii acolo unde Codul Fiscal este explicit, iar banii rămân în bugetul local.

Dincolo de cifre, însă, asistăm la o strategie de comunicare bazată pe o omisiune gravă a adevărului legislativ: majorarea cu 47% a taxelor nu este o obligație impusă de București, ci o alegere politică locală. Argumentul principal oferit de administrația locală este că „legea trebuie respectată”. Nimic mai adevărat, însă legea invocată — Art. 489 alin. (1) din Codul Fiscal — este clară:

„Autoritatea deliberativă a administrației publice locale poate majora impozitele și taxele locale (…) cu până la 50%.”

Alte primării din țară au ales să aplice doar formula de calcul standard prevăzută de lege, fără cota adițională. Dacă logica munbicipalității ar fi corectă — anume că adăugarea celor 47% este obligatorie pentru a „respecta legea” — asta ar însemna că toate primăriile care nu au aplicat această majorare încalcă legea în acest moment. Ceea ce este absurd.

În realitate, diferența de sute de lei la impozitul aceleiași mașini între Buzău și alte localități nu vine dintr-o directivă guvernamentală, ci din voința politică a Primarului și a Consiliului Local.

Se încearcă justificarea acestei presiuni fiscale prin Legea 273/2006 privind finanțele publice locale (art. 14, alin. 7), care obligă primăriile cu un grad scăzut de colectare a veniturilor să nu bugeteze mai mult decât au realizat în anul precedent. Potrivit specialiștilor, această regulă se referă la fundamentarea veniturilor, nu obligă sub nicio formă la aplicarea cotei maxime de impozitare asupra cetățenilor.

Primăria a primit mai multe sesizări și petiții prin care buzoienii contestă modul de calcul și cuantumul taxelor pentru 2026, iar contribuabilii spun că nu se vor opri aici. Ei sunt deciși să se adreseze instanțelor judecătorești, imediat după ce vor primi răspunsurile oficiale de la Primărie.

---