Din 2017, plătim dobânzi pentru o ruină! Un focar de mizerie care justifică aproape toate creditele Primăriei

De aproape zece ani, reabilitarea cinematografului „Dacia” este o prezență aproape nelipsită din documentele Primăriei Buzău, în special din cele care prevăd proiecțiile de buget și justificările pentru împrumuturi bancare. An de an, reabilitarea cinematografului „Dacia” este scoasă de la naftalină pentru ca Primăria Buzău să poată justifica noi linii de credit. La ultimul proiect de hotărâre pentru un nou credit bancar, aprobat de CLM Buzău, a fost omis de pe lista obiectivelor finanțate. În rest, aproape toate listele de investiții și proiectele de hotărâre pentru contractarea de împrumuturi bancare au inclus și reabilitarea sa.

Primarul Constantin Toma a semnat până acum contracte de credit de sute de milioane pe spatele cinematografului „Dacia”. Un simbol local încă din 1981, când a fost dat în folosință, clădirea se năruie acum pe zi ce trece sub ochii noștri, sub povara infiltrațiilor.

O victorie în instanță inutilă

Primăria Buzău a preluat efectiv Cinematograful Dacia în anul 2017, după ce municipalitatea a câștigat definitiv și irevocabil procesele în instanță cu Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor Bucureşti. Preluarea s-a realizat prin executare silită, cu ajutorul a doi executori judecătorești care au pus sechestru pe clădire și au schimbat yalele, încheind astfel un conflict juridic și administrativ ce dura de peste un deceniu.

Victoria în instanță din 2017 a fost percepută de buzoieni ca un punct de cotitură, după care clădirea va fi salvată de la ruină. Nu a fost așa. De atunci și până în prezent asistăm la o prelungire a degradării, de data aceasta sub administrare municipală. Din momentul în care executorii judecătorești au predat cheile Primăriei, Cinematograful Dacia a intrat într-o stare de abandon, fiind „conservat” doar pe hârtie.

Locatarii sunt nemulțumiți atât de faptul că imobilul nu a beneficiat de mentenanță periodică, iar acest lucru a dus la deteriorări structurale majore, poate chiar iremediabile. Și mai supărător pentru ei este faptul că, imediat ce vremea începe să se încălzească, sunt nevoiți să suporte mirosul insuportabil pe care îl emană bălțile de pe acoperiș.

Miros insuportabil și pericol public

După ce a fost ignorat atâția ani, fațada vechiului cinematograf îndreaptă toate privirile către neglijența care a șters istoria acestei clădiri: porțiuni masive de tencuială s-au desprins, lăsând la vedere zidăria de cărămidă măcinată de intemperii. Deși pe pereți a fost montat un panou de avertizare privind căderile de materiale, autoritățile nu au luat măsuri concrete de securizare. Baza clădirii și zidurile exterioare sunt parțial prăbușite, iar bucăți de beton și cărămidă zac împrăștiate în jurul său la doar câțiva metri de intrările în blocurile de locuințe și de zonele de parcare. Oamenii se tem de ce este mai rău. Oricând o bucată de tencuială sau o cărămidă se poate desprinde din structură și poate răni pe cineva.

Acoperișul tip terasă, unde sistemul de scurgere este complet nefuncțional, le dă o durere de cap și mai mare proprietarilor de locuințe din vecinătatea sa. Bălțile de apă stătătoare, care pun o presiune pe structură și provoacă infiltrații adânci, degajă un miros insuportabil, imediat după ce se încălzește puțin vremea. Locatarii sunt nevoiți să facă drumuri repetate la Primărie doar pentru a solicita desfundarea periodică a gurilor de de scurgere de pe acoperiș, care oricum este o soluție temporară pentru această problemă.

Oamenii acuză administrația locală de nepăsare și se simt frustrați când văd că problemele lor sunt ignorate în favoarea altor proiecte, unele fără nicio utilitate, dar devoratoare de sume uriașe.

Milioane de lei „împrumutate” pentru o ruină

Așa cum am mai sus, cinematograful Dacia, recuperat definitiv în instanță în 2017, a devenit rapid o prezență aproape permanentă pe listele de investiții susținute prin credite. Scriptic, pentru reabilitarea cinematografului „Dacia” s-au alocat milioane de lei, însemnând zeci de miliarde de lei vechi:

1. HCL nr. 3 din 30.01.2020: Obiectivul a apărut în acest document pentru un pachet de finanțare rambursabilă de 82 milioane lei, cu o sumă alocată de aproximativ 16,5 milioane lei.
2. HCL nr. 42 din 25.03.2021: Aici apare prins într-un nou credit, de 13 milioane euro, pentru o viitoare investiție cu scopul de a-l transforma în sală multifuncțională.
3. HCL nr. 248/2022 și 251/2022: Sunt aprobați noi indicatori tehnico-economici, iar valoarea proiectului de reabilitare a clădirii cinematografului a sărit aici la peste 22 milioane lei, pe fondul degradării sale tot mai accentuate.
4. HCL nr. 7 din 19.01.2024: Proiectul a fost inclus din nou în mcreditul de 145.590.000 lei contractat de municipalitate, figurând cu suma de 5,43 milioane lei, reprezentând probabil cofinanțare sau o tranșă de execuție.

„Nimeni nu vrea să ia nicio măsură”

Deznădejdea cetățenilor a ajuns la limită. „Trebuie să merg de fiecare dată la Primăria Buzău să vină să desfunde”, reclamă un proprietar din zonă, subliniind astfel că administrația locală ia aceste măsuri doar la cerere, deși oamenii se confruntă cu aceeași problemă de câteva ori pe an. Pe lângă asta, lipsesc și cele mai elementare măsuri de igienă, în zonă. Dincolo de disconfortul olfactiv, clădirea reprezintă un pericol public real. Tencuiala cade direct pe trotuar, iar panourile de avertizare montate de Primărie par a fi singura soluție găsită de autorități în ultimii ani, în loc să înceapă lucrările efective de consolidare de consolidare.

Plătim dobânzi pentru o ruină care nu a primit niciun leu

Pentru buzunarele buzoienilor, cinematograful Dacia a devenit deja o investiție foarte scumpă, fără să se fi cheltuit vreun leu măcar pentru repararea sa, fiindcă dobânzile la creditele contractate în numele său curg, în timp ce valoarea lucrărilor crește de la an la an din cauza degradării galopante. Altădată, Cinematograful Dacia era inima culturală a Buzăului. Mii de buzoieni se bucurau de magia ecranului mare, la „Dacia”. Acum servește doar pentru a-i convinge pe buzoieni că împrumuturile bancare ale municipalității sunt necesare, deși banii nu au ajuns niciodată în zidurile cinematografului.

Așa ne-am ales cu o ruină scumpă pe care o plătim cu toții. Privim neputincioși cum o parte din istoria noastră se macină sub ochii indiferenți ai celor care ne promit, an de an, un „va urma” care nu mai vine niciodată.