După al treilea eșec în instanță, PRESA de CASĂ a primarului Toma MUTĂ DEZBATEREA! ATAC la rolul Justiției și PANICĂ semănată printre buzoieni pe tema despăgubirilor
La doar câteva ore după ce Tribunalul Buzău a pronunțat o nouă decizie nefavorabilă pentru Primăria municipiului Buzău, primarul Constantin Toma și Consiliul Local Municipal, în conflictul privind reducerea de personal la Poliția Locală, în spațiul public au apărut două articole publicate de presa apropiată administrației locale.
Contextul este unul fără precedent. În doar 24 de ore, administrația locală a înregistrat trei eșecuri în instanță în litigiile legate de reorganizarea Poliției Locale și de conflictul cu polițiștii locali din serviciul de pază. Gazeta Buzoiană a relatat despre seria celor trei înfrângeri suferite de administrația Toma în instanță AICI, AICI și AICI !
Prin hotărârea pronunțată miercuri, Tribunalul Buzău a anulat hotărârile CLM care au stat la baza reorganizării și a obligat pârâții (n. r. Primăria municipiului Buzău, primarul Constantin Toma și CLM Buzău), în solidar, la plata unor despăgubiri morale către reclamanți, hotărârea nefiind definitivă. Vezi AICI !
Primul mesaj: „De ce au voie instanțele să îi blocheze pe cei aleși?”
Primul articol apărut după pronunțarea instanței în publicați Buzoienii.ro, a mutat discuția de la motivele reale pentru care administrația a pierdut în instanță la rolul judecătorilor. Vezi AICI !
Ideea transmisă a fost că deciziile administrației locale, validate prin votul alegătorilor buzoieni, ajung să fie blocate de instanțe și că, în aceste condiții, se pune problema cât de mult mai contează mandatul primit de primar de la cetățeni, dacă deciziile sale (n.r. oricare ar fi ele) sunt blocate de magistrați. Așa cum era de așteptat, pentru că buzoienii nu sunt proști, mesajul respectiv a generat foarte multe reacții negative la adresa celui care a semnat articolul respectiv. Secțiunea de comentarii, atât de pe portal cât și de pe Facebook, s-a umplut rapid de „complimente” greu de reprodus aici și de diagnostice spontane privind capacitatea sa intelectuală.
Expertul în probleme de mediu Haritina Crăiță, cunoscută și pentru acțiunile sale civice, a publicat o replică pe Facebook, în care a susținut că un astfel de discurs, precum cel susținut de presa de casă a primarului Toma, a apărut exact înaintea unor termene importante aflate pe rolul Curții de Apel Ploiești, iar acest fapt, din punctul său de vedere, înseamnă o presiune asupra Justiției, deoarece se transmite ideea că instanțele nu ar trebui să cenzureze deciziile administrației locale.
Haritina Crăiță a mai subliniat că, prin prezentarea actului ca o formă de blocaj, se mută discuția de la legalitatea deciziilor luate de municipalitate la legitimitatea instanțelor de a interveni.
Dincolo de această polemică, un lucru este cert și anume că primarii și consiliile locale au dreptul să adopte politici și hotărâri, dar instanțele au atribuția de a verifica dacă deciziile lor respectă legea.
Al doilea mesaj: „Vor plăti buzoienii”
Cea de-a doua reacție apărută în aceeași publicație după decizia instanței a pus accentul pe despăgubirile care urmează să fie acordate reclamanților și pe ideea că acestea vor fi suportate de buzoieni. Vezi AICI ! Însă realitatea este alta.
Dacă hotărârea Tribunalului va rămâne definitivă, cei obligați la plată de instanță pot, într-o primă etapă, să plătească din bugetul local al orașului sumele stabilite de judecători. Însă cadrul legal nu se oprește aici.
Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 prevede, la articolul 26, alineatul 3, că recuperarea prejudiciilor se face de la persoanele care se fac vinovate de elaborarea, emiterea sau încheierea actelor administrative declarate nelegale. Iar regulile privind răspunderea patrimonială din administrația publică sunt completate de dispozițiile art. 240 din Codul Administrativ privind răspunderea aferentă actelor administrative. În practică, da, aceste mecanisme de recuperare a prejudiciilor nu se pun în aplicare odată cu pronunțarea hotărârii împotriva instituției. Dar Curtea de Conturi are atribuții de verificare și control și cu siguranță va dispune măsuri pentru recuperarea acestor sume, conform competențelor prevăzute de lege.
Prin urmare, promovarea ideii că „plătesc buzoienii și atât” nu face altceva decât să semene panică în rândul oamenilor și, în mod subtil, să inducă ideea că, prin decizia luată, chipurile, judecătorii le-au făcut un rău contribuabililor buzoieni.
Justiția nu blochează administrația, ci o menține în limitele legii
În concluzie, încercarea de a transforma trei eșecuri consecutive în instanță într-un atac la adresa magistraților, inclusiv prin manipularea cu privire la plata despăgubirilor, este lipsită complet de fundament din punct de vedere juridic.
Dacă cei care iau decizii pentru municipiul Buzău au înțeles că votul cetățenilor le oferă imunitate în fața legii, este problema lor. Da, primarul și aleșii municipali guvernează datorită votului primit din partea cetățenilor, dar Justiția are rolul de a veghea ca această guvernare să nu capete forme de abuz.
Cât despre nota de plată a acestor decizii greșite, legea demontează orice formă de manipulare în acest sens. Legea contenciosului administrativ și Codul Administrativ stabilesc clar din ce buzunare se vor plăti în final aceste despăgubiri. Dacă hotărârile vor rămâne definitive, Curtea de Conturi va fi obligată să intre pe fir, iar cei care au semnat și au aprobat acele hotărâri vor trebui să-și deschidă larg buzunarele.
Prin urmare, deciziile instanțelor nu ne fac rău deloc nouă, alegătorilor. Dimpotrivă, ele le aduc aminte aleșilor locali că nicio funcție nu este mai presus de lege.
