Nominalizarea deputatului PSD de Buzău Romeo Lungu pentru portofoliul Dezvoltării pare să fi deschis una dintre cele mai dure campanii de contestare publică din ultimii ani la adresa unui politician buzoian aflat în pragul unei funcții guvernamentale.
După audierea din comisiile parlamentare, discuția despre programul de guvernare și despre ceea ce ar urma să facă viitorul ministru s-a mutat rapid într-o zonă personală. Au fost aduse în discuție trecutul său profesional, studiile, familia, nu au fost menajați nici copiii săi, relațiile politice și chiar legitimitatea traseului său politic.
În fața parlamentarilor, Romeo Lungu a încercat să își rezume experiența administrativă prin funcțiile ocupate de-a lungul timpului: director al Direcției Județene pentru Sport și Tineret, vicepreședinte al Consiliului Județean Buzău, consilier județean, experiență în Prefectură și activitate parlamentară în Comisia pentru Administrație Publică.
Întrebat ce îl recomandă pentru funcția de ministru, Lungu a explicat că fiecare etapă din parcursul său a avut o bază și a subliniat că pentru poziția de director al Direcției pentru Sport a susținut concurs, iar pentru cea de vicepreședinte al Consiliului Județean a fost ales politic.
Cu toate acestea, în spațiul public și în timpul audierilor, atacurile au mers într-o altă direcție.
Unul dintre cele mai comentate momente a fost schimbul de replici privind studiile lui Romeo Lungu. Deputatul USR Radu Mihaiu a ridicat întrebări legate de facultatea absolvită de acesta, iar disputa a generat imediat reacții în mediul online.
Romeo Lungu a răspuns public că a absolvit Colegiul Universitar Câmpina, structură care funcționa la acel moment în cadrul Universității Petrol-Gaze din Ploiești, Facultatea de Litere și Științe, și a prezentat diploma pentru clarificări.
Ulterior, în spațiul public au apărut reacții care au contestat întrebarea pe considerentul că este greșit să fie judecată existența unei structuri universitare după realitatea de astăzi și au cerut verificarea arhivelor și documentelor istorice ale universității înainte de formularea unor concluzii:
„Faptul că o structură universitară nu mai există astăzi nu înseamnă că nu a existat în trecut”, a fost una dintre ideile care s-au propagat în dezbaterea online.
În tot acest context, Lungu a încercat să transmită un mesaj de calm politic și de încredere în votul din Parlament. După audieri, acesta a declarat că Guvernul Veștea va trece cu minimum 233 de voturi. În același context a respins ideea unei negocieri cu AUR pentru susținerea Guvernului și a insistat că „nu se roagă nimeni de AUR”, explicând că are relații instituționale normale cu parlamentari din toate partidele, inclusiv din județul Buzău.
Dincolo de simpatii și antipatii politice, ceea ce trebuia să fie o dezbatere despre competență și viziune s-a transformat, pe alocuri, într-o confruntare concentrată pe imagine și delegitimare.
Pentru că, în ultimele ore, dezbaterea pare să se fi mutat tot mai puțin despre proiecte, administrație și dezvoltare și tot mai mult despre etichete, ironii și dispute personale.
Dincolo detoate acestea, nominalizarea lui Romeo Lungu la Ministerul Dezvoltării are și o dimensiune concretă pentru județul Buzău. Ministerul Dezvoltării gestionează unele dintre cele mai importante programe de investiții pentru administrațiile locale, de la drumuri, apă și canalizare, până la regenerare urbană, locuințe și finanțări pentru comunități. Pentru Buzău, prezența unui reprezentant al județului într-un astfel de portofoliu ar însemna, cel puțin teoretic, o voce directă la masa unde se stabilesc priorități și se înțeleg mai bine nevoile administrațiilor locale. Din acest motiv, Romeo Lungu văd în această nominalizare o oportunitate pentru județ, în contextul în care accesul la decizie guvernamentală poate accelera proiecte și poate crește capacitatea de atragere a investițiilor.
