Fitch Ratings a reconfirmat municipiului Buzău ratingul „BBB-”, dar nu trebuie să se înțeleagă că este o notă dată administrației sau o apreciere asupra proiectelor Primăriei. Fitch este una dintre marile agenții internaționale de rating financiar, alături de S&P Global Ratings și Moody’s, iar ceea ce analizează în cazul Buzăului este, în esență, cât de solidă este situația financiară a municipiului și cât de sigur este că își poate plăti datoriile. Și, conform analizei agenției mai sus citate, preluată și publicată de Digi24, nu prea este sigur că-și va putea plăti datoriile.

„BBB-” este, prin urmare, un indicator al bonității financiare a municipiului. Nu spune dacă un proiect este bun sau rău și nici dacă administrația este bună sau proastă. Ratingul arată cât de bine își poate susține Buzăul datoriile și cât de mare este riscul pentru cei care îi împrumută bani.

Fitch a reconfirmat ratingul Buzăului la „BBB-”, dar a păstrat perspectiva negativă.

Asta înseamnă Buzăul încă își permite să se împrumute, dar dacă datoria continuă să crească, ea va apăsa tot mai mult asupra bugetului municipal în anii următori.

Aproape 268 de milioane de lei în cinci ani

Documentele publicate de Primăria Buzău arată cât de mare este deja obligația financiară.

Potrivit situației oficiale a serviciului datoriei publice la 31 decembrie 2025, pentru creditele existente atunci, municipiul avea programate plăți de 46,4 milioane lei în 2026, de 48,1 milioane lei în 2027, de 57,2 milioane lei în 2028, de 58,3 milioane lei în 2029 și de 47,7 milioane lei în 2030

În total, aproximativ 267,8 milioane de lei în cinci ani. (n. r. sursa: Primăria Buzău)

Dar nu toți acești bani reprezintă banii împrumutați.

Din suma totală, aproximativ 182 de milioane de lei sunt rambursări de principal, iar aproape 86 de milioane de lei sunt dobânzi.

Altfel spus, pentru fiecare 100 de lei care trebuie plătiți în această perioadă, aproximativ 32 de lei reprezintă costul finanțării, nu banii împrumutați inițial.

Această situație este calculată la 31 decembrie 2025, deci nu include noua finanțare de 98,466 milioane de lei aprobată de Consiliul Local în aprilie 2026 și modificată ulterior în mai. (n.r. conform site-ului Primăria Buzău)

Asta înseamnă că presiunea financiară viitoare trebuie privită în contextul în care peste datoriile deja existente s-a adăugat și această nouă finanțare.

Problema dobânzilor variabile

Fitch atrage atenția asupra unui alt aspect important: aproximativ 87% din datoria municipiului are dobândă variabilă, iar aproximativ 61% este denominată în euro.

Mai simplu, o parte importantă din costurile pe care Primăria le va avea de plătit în următorii ani nu sunt complet fixe.

Dacă dobânzile cresc, crește și costul creditelor cu dobândă variabilă. Pentru datoria în euro există și riscul cursului valutar.

Nu înseamnă că aceste costuri vor crește obligatoriu, ci că că bugetul municipal este expus acestor variații.

Adrian Codîrlașu, președintele CFA România (n.r. Chartered Financial Analyst), a explicat pentru Digi24 că ratingul este legat de riscul de neplată, iar un risc mai mare poate însemna și costuri mai mari de finanțare.

Fitch estimează că raportul dintre datoria netă a municipiului și capacitatea sa de rambursare, care era de aproximativ 3 ori în 2025, ar putea ajunge la o medie de 7,1 ori în 2029-2030, dar asta nu înseamnă neapărta o prognoză de faliment.

Este însă un semnal că datoria poate ajunge să apese mult mai greu asupra capacității financiare a Buzăului.

Dacă Primăria continuă să se împrumute, trebuie urmărită nu doar valoarea fiecărui credit în parte, ci și suprapunerea lor: cât mai plătește municipiul din împrumuturile vechi în momentul în care începe să achite creditele noi.

Ce înseamnă asta pentru contribuanilul buzoian?

Un credit pentru o investiție nu este, în sine, un lucru rău, iar dacă banii sunt folosiți pentru infrastructură care rămâne în oraș zeci de ani, este normal ca și costul investiției să fie distribuit pe mai mulți ani.

Problema apare dacă datoriile cresc mai repede decât capacitatea bugetului de a le suporta, iar la Buzău, cel puțin în ultima perioadă, împrumuturile s-au ținut lanț.

Pentru contribuabilul buzoian, asta înseamnă că banii folosiți în fiecare an pentru rate și dobânzi sunt bani care nu mai pot fi folosiți în același timp pentru alte investiții, întreținere sau servicii publice.

Asta înseamnă că Buzăul se mai poate împrumuta, dar că fiecare credit nou înseamnă rate și dobânzi care vor trebui plătite din buget în anii următori. Cu cât datoria crește, cu atât rămân mai puțini bani disponibili pentru alte cheltuieli și investiții.

Deja cifrele din documentele Primăriei arată deja că o parte consistentă din bugetele următorilor ani este rezervată pentru plata datoriilor existente.

Iar noul credit, de aproape 100 de milioane de lei, nici măcar nu apare încă în calculul de mai sus.

De aici înainte, important va fi cât de mult se adaugă peste această datorie și cât va ajunge să coste pentru bugetul local.

Mai trebuie adăugat că Fitch este agenția pe care primarul Constantin Toma a invocat-o de mai multe ori atunci când a vorbit despre situația financiară bună a Buzăului. Ratingul acordat de agenție a fost prezentat până acum, în discursurile publcie, ca o confirmare a faptului că municipiul este un debitor sigur și poate obține fără probleme bani pentru investiții.

Acum, același Fitch arată cât de mult au crescut datoriile și cât ne vor costa ele în anii următori. Cifrele sunt foarte importante pentru buzoieni, deoarece ratele și dobânzile sunt plătite din bugetul local. Mai concret, banii care merg către credite nu mai pot fi folosiți în același timp pentru alte cheltuieli și investiții.

Cu cât datoriile cresc, cu atât ratele și dobânzile vor apăsa mai mult pe bugetul local în anii următori.