O cățelușă cu pui a ajuns în centrul unei dispute publice care are mai puțin de-a face cu cazul concret al animalului și mai mult cu felul în care Primăria Buzău a ales să gestioneze problema câinilor fără stăpân.

După articolul publicat, ieri, de Gazeta Buzoiană, pe care îl găsiți AICI, despre noul serviciu de gestionare a câinilor fără stăpân, o publicație pe care o considerăm foarte apropiată de municipalitate, a publicat astăzi un material în care face referite la propunerea Asociației „Hăpluț și Prietenii”cu privire la modul în care ar trebui să funcșioneze acest serviciu la nivelul municipiului Buzău. Momentul apariției și modul în care este construit ne face să credem că materialul reprezintă, în fapt, o replică indirectă a municipalității la ceea ce Gazeta Buzoiană a susținut în articolul de ieri.

Titlul și prezentarea pun accent pe „zero eutanasiere”, „sterilizare + returnare în teritoriu”, iar textul insistă asupra riscului ca, după câțiva ani, să existe „mai mulți oameni mușcați de câini” și „mai mulți maidanezi pe străzile orașului”.

Corect ar fi ca discuția aceasta să fie purtată cu date și cu ceea ce spun documentele, nu pornind de la o fotografie cu o cățea care își apără puii.

Dacă ar fi fost doar opinia autorului, nu am fi considerat necesară o contrareplică. Știm însă cât de atent urmărește Primăria Buzău acest subiect, iar faptul că materialul apare la doar o zi după articolul nostru ne face să credem că merită să răspundem. Luăm, așadar, argumentele pe rând și le verificăm cu documentele Primăriei și cu ceea ce spun specialiștii.

ARGUMENTUL 1: O cățea cu pui poate manifesta agresivitate maternă

Nu este o presupunere. Dr. Stephanie Borns-Weil, medic veterinar specializat în comportamentul animalelor la Cummings School of Veterinary Medicine din cadrul Tufts University, explică în Merck Veterinary Manual că agresivitatea maternă poate apărea la femelele care au pui și poate fi îndreptată inclusiv împotriva oamenilor sau altor animale atunci când femela își protejează puii. Materialul este evaluat de Dr. Carlo Siracusa, medic veterinar și doctor în științe, de la University of Pennsylvania.

Potrivit specialistului consultat de redacția noastră, același manual arată că agresivitatea poate fi o reacție defensivă la o amenințare, iar frica, anxietatea și incertitudinea se numără printre factorii implicați în astfel de comportamente.

Fără evaluarea animalului, nu putem spune că exact acesta a fost motivul pentru care a atacat cățelușa din Buzău, dar putem spune că o femelă care își apără puii poate manifesta un comportament agresiv bine documentat în medicina veterinară.

Un câine sterilizat poate mușca, la fel cum un câine nesterilizat poate fi blând, iar aceste realități nu au de-a face cu sterilizarea, care are un cu totul alt scop și anume limitarea reproducerii.

ARGUMENTUL 2: Chiar Primăria Buzău susținea sterilizarea în propriile documente

În iunie 2024, prin HCL nr. 152, Primăria Buzău a aprobat subvenționarea sterilizării a 10.000 de câini cu stăpân. În documentele care au stat la baza hotărârii, municipalitatea a susținut negru pe alb că sterilizarea poate reduce înmulțirea câinilor fără stăpân și, pe termen mediu și lung, costurile cu capturarea, cazarea, hrana, serviciile veterinare și incinerarea.

Potrivit datelor DSVSA prezentate atunci Primăriei, în municipiu erau 10.114 câini cu stăpân, dintre care doar 1.256 erau sterilizați.

În același document, municipalitatea a arătat că numărul câinilor fără stăpân colectați crescuse de la aproximativ 28 pe lună în 2022, la 44 pe lună în 2023 și la aproximativ 74 pe lună în primele patru luni din 2024.

În aprilie 2025, Primăria a anunțat continuarea campaniei pentru cei 10.000 de câini, cu sterilizări efectuate în șapte cabinete veterinare, iar rrogramul a fost prezentat ca unul multianual, în funcție de disponibilitățile bugetare.

În informațiile publice pe care le-am verificat nu am găsit și credm că nu există o raportare completă care să arate câți câini au fost efectiv sterilizați prin acest program și câți bani au fost decontați.

ARGUMENTUL 3: Ce propune, de fapt, Asociația „Hăpluț și Prietenii”

În regulamentul prezentat de publicația la care am făcut referire, Asociația „Hăpluț și Prietenii” propune sterilizarea gratuită a câinilor din anumite instituții și un program continuu de sterilizare a câinilor de la periferiile municipiului, urmat de returnarea lor în teritoriu.

Tot publicația observă că regulamentul nu precizează ce se întâmplă cu câinii considerați agresivi.

Faptul că regulamentul nu precizează ce se întâmplă cu câinii considerați agresivi este un aspect care merită discutat, pentru că sterilizarea nu înlocuiește măsurile care trebuie luate în cazul unui câine periculos pentru oameni. Iar legislația separă procedurile de capturare, adăpostire, sterilizare, revendicare, adopție, returnare și eutanasiere și obligă serviciile să țină evidența acestor operațiuni.

Prin urmare, un sistem serios poate însemna capturarea animalelor agresive sau periculoase, sterilizare, vaccinare și identificare pentru cele eligibile, adopții și, în paralel, controlul abandonului și al reproducerii necontrolate.

ARGUMENTUL 4: Sterilizarea și eutanasierea nu produc același rezultat

Un studiu publicat în mai 2026 în revista Preventive Veterinary Medicine, semnat de Anastassiya Perfilyeva, Olzhas Zhorayev, Kira Bespalova și Yuliya Perfilyeva, a analizat 91 de studii privind eliminarea și controlul reproducerii la câinii și pisicile care circulă liber. Autorii au constatat că metodele de control al reproducerii au fost mai frecvent eficiente decât eliminarea animalelor, în special în programele pe termen lung și desfășurate la scară largă. În cazul câinilor care circulau liber, eliminarea a fost rareori eficientă. Studiul arată și că rezultatele sterilizării depind de acoperirea programului, continuitatea lui și reducerea abandonului și a reproducerii necontrolate. Nimeni nu spune că sterilizarea, singură, rezolvă problema, dar nici capturarea și eutanasierea câinilor deja ajunși pe stradă nu elimină sursa problemei, deoarece capturarea intervine asupra câinelui existent, pe când sterilizarea intervine asupra reproducerii.

În 2024, Primăria Buzău susținea oficial că sterilizarea reduce înmulțirea câinilor fără stăpân și costurile serviciului public, în 2025 a continuat programul, iar în 2026, noul serviciu pune în centrul activității capturarea, transportul și cazarea câinilor deja ajunși pe domeniul public.

Dar pentru a vedea ce funcționează și ce nu, cifrele sunt cele care contează, de aceea ar trebui ca Primăria să prezinte date concrete cu privire la numărul sterilizărilor și suma de bani cheltuită, numărul de capturări, numărul de adopții și numărul de câini eutanasiația.

O cățea care își apără puii poate demonstra existența agresivității materne, nu eficiența măsurilor luate de municipalitate.

Specialiștii susțin cu tărie că dacă obiectivul autorităților locale este ca numărul câinilor fără stăpân să se reducă în timp și să cheltuiască mai puțini bani pentru gestionarea lor, sterilizarea are un rol foarte concret, pentru că limitează reproducerea și reduce numărul animalelor care pot ajunge ulterior pe stradă.

În încheiere menționăm că Sorin Udrea, președintele asociației „Hăpluț și prietenii”, susține la rândul său, într-o postare pe Facebook, că sterilizarea trebuie însoțită de reducerea abandonului, sterilizarea câinilor cu și fără stăpân și controlul zonelor de la periferia orașului, iar câinii cu potențial agresiv să fie ținuți în adăpost. Este o abordare care încearcă să reducă sursa problemei, nu doar să intervină asupra efectului.