Haritina Craița leagă HCL 129 de afacerea Aqua System Plus și de proiectele de pe Iazul Morilor
Haritina Craița, expert tehnic judiciar în inginerie sanitară și protecția mediului, revine cu noi acuzații în cazul modificărilor aduse statutului Companiei de Apă Buzău prin HCL 129/2026, după articolul publicat de Gazeta Buzoiană privind achiziția de peste 740.000 de lei făcută de compania publică de la Aqua System Plus SA și constatările ulterioare ale Curții de Conturi, pe care îl puteți citi AICI.
Într-o postare publicată pe Facebook, Craița susține că introducerea în obiectul de activitate al Companiei de Apă a codurilor CAEN 2829 – Fabricarea altor mașini și utilaje de utilizare generală n.c.a. și 2651 – Fabricarea de instrumente și dispozitive pentru măsură, verificare și control are legătură cu domeniul de activitate al Aqua System Plus SA. În plus, susține că modificarea ar putea crea cadrul pentru ca echipamentele necesare unor proiecte asociate Iazului Morilor să fie achiziționate prin Compania de Apă.
Craița face legătura și cu achiziția de peste 740.000 de lei de la Aqua System Plus despre care Gazeta Buzoiană a relatat și asupra căreia Curtea de Conturi a formulat constatări în raportul de audit privind Compania de Apă. Ea îl indică pe Bogdan Nistor, despre care afirmă că este partenerul de brevet al primarului Constantin Toma, drept persoana care controlează Aqua System Plus și susține că modificarea codurilor CAEN ar putea deschide calea unor noi operațiuni comerciale între compania publică și firma privată.
În textul său, expertul tehnic judiciar reamintește că s-a opus în Consiliul Local Municipal HCL 129 și că a făcut demersuri la Registrul Comerțului, inclusiv prin înscrierea unor mențiuni în dosarul Companiei de Apă. Craița leagă aceste demersuri de litigiul privind Contractul Climatic M100, pe care l-a contestat în instanță și care a fost anulat definitiv, susținând că proiectele asociate Iazului Morilor ar fi continuate prin Compania de Apă.
În plus, mai ridică și problema utilizării Iazului Morilor pentru tranzitarea apelor uzate și invocă riscurile pe care, în opinia sa, le-ar presupune un astfel de proiect pentru sol și sursele de apă. Ea spune că existența, în cadrul aceleiași companii, a unor puncte de lucru precum stația de epurare și sursele strategice de apă potabilă impune verificarea atentă a acestor proiecte.
În final, Crăiță a menționat că a înscris deja mențiuni în dosarul Companiei de Apă de la Registrul Comerțului și că își va continua demersurile în acest caz.
