Dacă v-ați întrebat cum poate o primărie să raporteze zero plăți restante, în timp ce o parte dintre investițiile promise sunt amânate pentru anul viitor, documentele Primăriei Buzău oferă un indiciu în acest sens chiar în raportul care însoțește rectificarea bugetară din septembrie. Direcția Economică explică aici nevoia de redimensionare a cheltuielilor pentru evitarea restanțelor, în timp ce bugetul unor investiții pentru 2026 a fost redus, iar sumele prevăzute pentru 2027 au crescut. În acest mod, absența restanțelor nu spune și dacă proiectele anunțate buzoienilor sunt realizate la timp.

Investiții scoase din programul acestui an și mutate în 2027

Rectificarea bugetară nr. 3, aprobată în septembrie, a redus de la 15.607.000 de lei la 8.992.000 de lei suma prevăzută pentru 2026 în lista de investiții analizată. Pentru 2027, suma programată a crescut de la 23.480.000 de lei la 40.147.000 de lei.

Printre proiectele reprogramate pentru anul viitor se numără documentațiile pentru regenerarea urbană a zonelor Unirii Sud, Spiru Haret, Nicolae Bălcescu și Micro XIV, amenajarea platformelor îngropate pentru colectarea deșeurilor, alimentarea cu energie electrică a stațiilor de încărcare din proiectul Intermodal și proiectarea și execuția străzii Dorin Pavel.

Au fost reprogramate și proiecte privind un drum de acces la centura de est, lucrări la podul Nehoiașu și dotarea cu mobilier și branșamente a Pieței Dacia.

În aceeași rectificare, Primăria a redus cu 2.223.100 de lei tragerile programate pentru 2026 din creditul contractat de la Exim Banca Românească și a transferat aceeași sumă în programul pentru 2027.

Aceste modificări arată că administrația a schimbat calendarul financiar al unor investiții. Nu știm încă dacă fiecare proiect a fost întârziat de lipsa banilor, de proceduri administrative sau de alte probleme, dar arată că programul inițial nu a fost păstrat în forma prevăzută la începutul anului. AICI găsiți informațiile relevante în acest sens.

Primăria explică în documente cum urmărește să evite restanțele

În raportul de specialitate care însoțește rectificarea bugetară, Direcția Economică precizează că ajustarea urmărește „redimensionarea cheltuielilor astfel încât să nu înregistreze plăți restante”.

Documentul amintește și posibilitatea redistribuirii fondurilor între proiectele de investiții atunci când acestea nu mai pot fi realizate conform proiecției bugetare.

Cu alte cuvinte, dacă un proiect nu mai poate fi realizat în calendarul inițial, administrația poate modifica sumele alocate și le poate redistribui în funcție de necesități. Economiștii sunt de părere că, prin această ajustare, Primăria urmărește să evite acumularea facturilor scadente și neachitate.

Mecanismul bugetar nu este ilegal, dar problema apare atunci când absența restanțelor este confundată cu realizarea investițiilor conform termenelor anunțate. AICI.

Ce înseamnă, de fapt, „zero plăți restante”

La 30 iunie 2026, Primăria Buzău raporta zero plăți restante. În aceeași documentație, administrația preciza că excedentul bugetar de 44,43 milioane de lei urma să fie folosit până la sfârșitul anului pentru achitarea lucrărilor executate și a serviciilor prestate.

În primele șase luni ale anului, Primăria plătise 127,37 milioane de lei pentru secțiunea de dezvoltare, deși programul de cheltuieli pentru aceeași perioadă era de 485,48 milioane de lei. Plățile reprezentau aproximativ 26,2% din suma prevăzută pentru semestrul I. Diferența dintre program și execuție era de peste 358 de milioane de lei.

Secțiunea de dezvoltare cuprinde mai multe categorii de cheltuieli, nu doar lucrări de investiții, însă datele arată că plățile efectuate până la jumătatea anului erau mult sub nivelul programat.

În același timp, cifra „zero plăți restante” se referă strict la facturile și obligațiile ajunse la scadență și neachitate. Ea nu cuprinde automat toate sumele pe care Primăria urmează să le plătească în baza contractelor în derulare. Facturile cu termen de plată neexpirat și lucrările care urmează să fie executate au un regim diferit de cel al restanțelor.

În document, administrația arată chiar că excedentul urma să fie folosit pentru plățile din lunile următoare. Prin urmare, situația de la 30 iunie trebuie obligatoriu interpetată împreună cu obligațiile care urmau să fie achitate și cu modificările ulterioare ale bugetului, prin care mai multe investiții au fost reprogramate pentru 2027.

Documentele privind execuția bugetară la 30 iunie 2026 pot fi consultate AICI.

Ce trebuie urmărit dincolo de cifra restanțelor

În concluzie, pentru a vedea ce se întâmplă cu banii Primăriei, nu este suficient să știm doar ce ne transmit autoritățile locale și anume că, că la 30 iunie nu existau plăți restante. pentru o imagine reală, Primăria Buzău are obligația de a prezenta și facturile pe care le mai avea de achitat, ce lucrări au fost executate și ce investiții urmează să fie plătite în lunile următoare.

Pe pagina oficială Primăriei, pe care o puteți consulta AICI sunt publicate documente contabile care ajută oarecum la clarificarea acestor lucruri.

Până acum, documentele analizate arată că Primăria raporta zero plăți restante la sfârșitul lunii iunie, dar și că, în septembrie, a redus sumele prevăzute pentru unele investiții din acest an. Cele două informații privite împreună arată o primărie care nu are facturi restante, dar amână investiții prevăzute pentru acest an.

Prin acest mecanism, Primăria Buzău raportează zero plăți restante, însă documentele bugetare arată și cum este menținut acest rezultat. În mod concret, cheltuielile sunt redimensionate, iar o parte dintre sumele prevăzute inițial pentru investiții sunt tăiate din bugetul anului în curs și transferate pentru 2027. Cu alte cuvinte, administrația își ține facturile la zi, dar unele lucrări rămân pe hârtie sau sunt amânate de la un an la altul.

Investițiile au fost incluse în bugetul inițial pe baza unor estimări și a unor planuri care ar fi trebuit să permită realizarea lor în cursul anului, însă, câteva luni mai târziu, buzoienii observă cum aceleași proiecte sunt amânate, iar banii alocați lor sunt reprogramați. Acest lucru se repetă de la un an la altul, unele investiții fiind împinse mereu în viitor. Prin urmare, problema nu mai ține doar de plata facturilor, ci și de felul în care sunt planificați și folosiți banii publici, deoarece, la Buzău zero restanțe la plată nu înseamnă automat și un buget executat conform planurilor anunțate la începutul anului.

Buzoienii sunt asaltați cu anunțuri despre tot felul de proiecte și megaproiecte, unele necesare, altele discutabile, însă, când vine momentul să vedem ce s-a făcut efectiv, o parte dintre investițiile promise sunt amânate pentru anul următor. În locul lucrărilor anunțate, rămân promisiunile și sumele mutate dintr-un exercițiu bugetar în altul. Acum înțelegem mai clar cum reușește Primăria Buzău să țină cheltuielile sub control și să raporteze zero plăți restante. Reduce sumele prevăzute pentru investițiile din anul în curs și le reprogramează pentru anii următori. Bugetul se ajustează, facturile restante nu apar în raportări, dar proiectele pentru care administrația a cerut și a prevăzut bani la începutul anului rămân, în parte, de făcut. Și așa se adună promisiunile neonorate!