16 comune mici din Buzău, vizate de reforma administrativă. Pardoși are doar 315 locuitori
Un plan de reorganizare administrativă anunțat de ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, ar putea schimba structura administrației locale în județul Buzău. În prima etapă a programului „START Reforma Administrativă” sunt vizate localitățile cu cel mult 1.500 de locuitori, iar datele recensământului din 2021 arată că 16 comune buzoiene se încadrează în acest criteriu. Cea mai mică dintre ele este Pardoși, cu numai 315 locuitori rezidenți.
Ministrul susține că unirea administrațiilor locale ar urma să se facă voluntar, cu acordul cetățenilor, iar comunitățile care acceptă comasarea ar putea primi facilități fiscale, scutiri de taxe și impozite, precum și finanțare pentru investiții. Obiectivul declarat este ca localitățile mici, care se confruntă cu venituri insuficiente și dificultăți în atragerea fondurilor, să poată asigura servicii publice de o calitate mai bună.
Lista comunelor buzoiene care intră în criteriul demografic
Potrivit datelor Recensământului Populației și Locuințelor din 2021, 11 comune din județ au mai puțin de 1.000 de locuitori, iar alte cinci au populații cuprinse între 1.000 și 1.500 de persoane.
Comune cu mai puțin de 1.000 de locuitori:
- Pardoși – 315 locuitori
- Mărgăritești – 478 locuitori
- Chiliile – 506 locuitori
- Valea Salciei – 529 locuitori
- Cănești – 623 locuitori
- Odăile – 651 locuitori
- Murgești – 727 locuitori
- Colți – 809 locuitori
- Bozioru – 814 locuitori
- Blăjani – 905 locuitori
- Robeasca – 936 locuitori
Comune cu 1.000–1.500 de locuitori: - Sărulești – 1.068 locuitori
- Racovițeni – 1.192 locuitori
- Largu – 1.245 locuitori
- Florica – 1.301 locuitori
- Vâlcelele – 1.372 locuitori.
În apropierea limitei stabilite de minister se află și comuna Bălăceanu, care avea 1.505 locuitori la recensământul din 2021, cu doar cinci persoane peste pragul anunțat.
Ce beneficii promite Guvernul pentru comasare
Alexandru Stoica a explicat că autoritățile centrale vor să încurajeze unificarea localităților printr-un pachet de stimulente, nu prin impunerea imediată a unei reorganizări. Printre măsurile anunțate se numără facilitățile fiscale, scutirile de taxe și impozite și un program național de investiții destinat comunităților care aleg să se unească.
Ministrul a invocat inclusiv posibilitatea reducerii cheltuielilor pentru infrastructură, prin realizarea unor investiții comune în locul unor proiecte separate pentru fiecare localitate. Rețelele de utilități și stațiile de epurare sunt exemplele oferite de acesta pentru a explica unde ar putea apărea economii.
Comasarea ar presupune și reorganizarea conducerii administrative, ministrul avansând varianta unei singure administrații, conduse de un primar și un viceprimar, pentru localitățile reunite.
Deocamdată, însă, includerea unei comune în categoria celor cu populație redusă nu înseamnă că aceasta va fi desființată automat. Nu au fost precizate public nici perechile de comune buzoiene care s-ar putea uni, nici calendarul unor eventuale referendumuri locale. Procesul depinde de cadrul legal și de acordul comunităților implicate.
Republica Moldova a avansat deja cu unificarea primăriilor
În Republica Moldova, procesul de amalgamare voluntară a administrațiilor locale a înregistrat deja progrese. Potrivit informațiilor publicate de Opinia Buzău, aproximativ 500 de primării, reprezentând circa 60% din total, adoptaseră până la sfârșitul lunii august decizii finale privind comasarea.
Autoritățile moldovene au prevăzut stimulente de peste 6,5 miliarde de lei pentru comunitățile participante, bani destinați unor investiții precum extinderea rețelelor de apă, canalizare și gaze, modernizarea drumurilor, dezvoltarea transportului public și îmbunătățirea serviciilor locale.
Modelul este relevant pentru discuția din România, unde reorganizarea administrativ-teritorială este dezbătută de decenii, fără o reformă majoră după cea din februarie 1968.
Pentru județul Buzău, miza programului este una concretă: 16 comune se încadrează în criteriul demografic anunțat, însă eventuala lor comasare va depinde de deciziile localnicilor și de condițiile pe care Guvernul le va stabili. Deocamdată, este vorba despre o reformă propusă, nu despre o listă de comune care au decis deja să dispară prin unificare.
