Publicitate

Medicul Maria Cristache, scrisoare deschisă către ministrul Sănătății

Medicul psihiatru Maria Cristache din Buzău, aflată în centrul unui dosar penal privind presupuse decontări fictive de consultații la domiciliu, adresează o scrisoare deschisă ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, în care cere schimbarea și clarificarea regulilor privind îngrijirea pacienților cu afecțiuni psihice. Pornind inclusiv de la propria experiență și de la conflictul apărut în relația cu Casa de Asigurări de Sănătate, medicul atrage atenția asupra unei probleme care îi privește pe pacienții nedeplasabili, pentru care consultația la domiciliu este uneori singura cale de a ajunge la un specialist.

Scrisoarea este adresată, de asemenea, președintelui CNAS și comisiilor de sănătate din Senat și Camera Deputaților. Maria Cristache, medic primar psihiatru, cu 36 de ani de experiență clinică în ambulatoriu și spital, dar și în managementul sanitar public și privat, susține că România are nevoie de reguli clare pentru îngrijirea persoanelor cu tulburări psihice, în condițiile în care, potrivit acesteia, peste 25% din populație se confruntă cu astfel de afecțiuni, iar suicidul, adicțiile și agresiunile asociate problemelor psihice sunt în creștere îngrijorătoare.

Demersul său vine în contextul neînțelegerilor privind consultațiile psihiatrice efectuate de medic la domiciliul pacienților și decontarea acestora de către CJAS Buzău. Maria Cristache susține că serviciile medicale au fost efectuate, în timp ce anchetatorii au formulat suspiciuni privind decontarea unor consultații pe care le consideră fictive. Experiența personală a medicului buzoian aduce în prim-plan modul în care sunt reglementate consultațiile la domiciliu și dacă actualele condiții impuse de sistem permit, în mod real, accesul pacienților la astfel de servicii.

Consultațiile la domiciliu, o soluție pentru pacienții care nu pot ajunge la cabinet

Medicul Maria Cristache susține că pacienții vârstnici, cei cu Alzheimer, Parkinson, dizabilități motorii, afecțiuni neurologice, depresii severe, agorafobie, anxietate accentuată sau tulburări psihotice întâmpină adesea dificultăți majore în deplasarea la cabinet. În unele cazuri, lipsa conștiinței bolii ori teama de mediul medical fac imposibilă prezentarea la consultație.

Evaluarea la domiciliu îi permite medicului să observe pacientul în mediul său real, să urmărească igiena, condițiile de trai, organizarea locuinței și dinamica familială, informații care pot conta în stabilirea diagnosticului și a tratamentului. Intervenția timpurie poate preveni agravarea simptomelor și o eventuală spitalizare, în condițiile în care spitalele de psihiatrie sunt deja aglomerate, iar internările prelungite pot favoriza fenomenul de instituționalizare, numit și hospitalism.

Maria Cristache invocă Legea sănătății mintale nr. 487/2002, care susține dezvoltarea îngrijirilor comunitare, însă afirmă că, în practică, serviciile de acest tip și structurile extraspitalicești sunt insuficiente sau inexistente. Ea amintește inclusiv problemele semnalate în trecut în sistemul psihiatric românesc, referindu-se la raportările Amnesty International privind abuzurile asupra pacienților internați și internările nevoluntare.

Consultațiile la domiciliu, arată medicul, pot reduce stresul pacientului, facilita colaborarea cu familia, crește aderența la tratament și permite intervenția înainte ca situația să ajungă într-o criză majoră. În același timp, acestea pot reduce presiunea asupra spitalelor și costurile aferente internărilor.

Normele de aplicare a Contractului-cadru reglementează consultațiile de urgență la domiciliu, inclusiv intervențiile solicitate prin 112, dispecerizate și avizate de dispeceratul medical public sau integrat. Cu toate acestea, în cazul medicului Maria Cristache, situația cu CJAS Buzău pune pe tapet condițiile de decontare a consultațiilor efectuate la domiciliu și cerința privind prezența medicului generalist.

Din prevederile identificate nu rezultă o obligație generală, formulată explicit, ca medicul generalist să fie prezent fizic la fiecare consultație de urgență la domiciliu efectuată de medicul specialist.

Cele patru propuneri ale medicului

Maria Cristache solicită modificarea reglementărilor astfel încât pacienții să poată beneficia efectiv de îngrijire psihiatrică în afara spitalelor. Propunerile sale vizează:

  • Includerea consultațiilor psihiatrice de urgență și a îngrijirilor psihiatrice la domiciliu, decontate prin Casa de Asigurări, pentru pacienții vârstnici, cu anxietate severă, depresie, tulburări cognitive sau mobilitate redusă.
  • Înființarea unor centre de criză pentru acordarea serviciilor de sănătate mintală în regim extr spitalicesc, integrate cu alte servicii medicale.
  • Acordarea serviciilor medicale de urgență la domiciliu pentru bolnavii cronici nedeplasabili, prin sistemul de asigurări de sănătate.
  • Dezvoltarea serviciilor de consiliere, recuperare și reintegrare socială pentru persoanele cu tulburări psihice.

Medicul atrage atenția că problemele de sănătate mintală afectează nu doar pacientul, ci și familia și comunitatea din jurul său. Intervenția la timp poate preveni agravarea bolii, suicidul, manifestările agresive, confuzia severă, halucinațiile și alte comportamente care pot deveni greu de gestionat în lipsa sprijinului specializat.

Scrisoarea deschisă a Mariei Cristache pornește așadar de la experiența sa recentă care a adus-o în conflict cu sistemul de decontare al Casei de Asigurări, dar, în același timp, atinge o problemă mai largă, a pacienților care nu se pot deplasa, dar au nevoie de servicii medicale accesibile, nu doar de drepturi prevăzute în legislație. Chiar dacă consultațiile psihiatrice la domiciliu sunt recunoscute de sistem, nu existe reguli clare prin care acestea să poată fi decontate, fără ca interpretările să devină o piedică în calea tratamentului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button