ANCHETĂ | Proiectul „Iazul Morilor” s-a prăbușit în instanță odată cu minciuna „BANILOR EUROPENI”

Dezastru juridic și financiar de proporții pentru conducerea Primăriei Buzău! Joi, 11 iunie 2026, Curtea de Apel Ploiești a pus capăt definitiv proiectelor megalomanice ale municipalității. Recursul i-a fost RESPINS în dosarul nr. 1734/114/2025. Sentința prin care întregul „Contract Climatic M100” a fost ANULAT a rămas definitivă. Această decizie definitivă demontează retorica oficială a primarului Toma și pune reflectoarele pe adevăratul scop al contractului climatic: direcționarea unor sume uriașe din taxele buzoienilor spre obiective lipsite de fundament juridic

Demantelarea unei manipulări! În realitate, un hub în oglindă și bani din afara UE

Luni de zile, propaganda Primăriei a asediat spațiul public aproape agresiv: „Dacă se anulează proiectul, Buzăul pierde fondurile europene de la Bruxelles!”. O minciună sfrunată, demontată acum negru pe alb de motivarea instanței de judecată și semnalată public de expertul de mediu Haritina Crăiță.

În realitate, municipiul Buzău nu a făcut niciodată parte din nucleul select al celor 100 de orașe europene finanțate direct de Comisia Europeană pentru neutralitate climatică. Proiectul local a fost agățat artificial de o platformă secundară națională, un așa-numit „Mirror Smart Cities Hub” (n.r. hub-ul în oglindă).

Mai mult decât atât, finanțarea nu venea de la UE, ci din Granturile SEE și Norvegiene, adică fonduri alocate de state terțe, cuma r fi Norvegia, Islanda și Liechtenstein, etc., care nici măcar nu fac parte din UE.

„Ni se spune cu tupeu că din cauza acestei anulări «se pierd bani europeni». FALS! Buzăul NU este inclus în nucleul original M100 al Uniunii Europene, acolo unde merg într-adevăr fondurile comunitare directe. Proiectul de la Buzău a fost inclus într-un așa-numit «HUB românesc în oglindă», un mecanism secundar a cărui finanțare provenea din Granturile SEE și Norvegiene — state care NU fac parte din Uniunea Europeană!”, a explicat Haritina Crăiță, imediat după aflarea sentinței.

Cum a fost călcată în picioare Legea Transparenței

Judecătorii de la Curtea de Apel Ploiești au menținut decizia Tribunalului Buzău, care a desființat faimoasa hotărâre a Consiliului Local Municipal Nr. 176/2025. Motivele reținute de magistrați sunt o palmă grea dată modului autoritar în care se dictează proiectele în Palatul Comunal, instanța reținând explicit lipsa unei consultări publice efective.

Într-o postare pe Facebook, Haritina Crăiță, cea care a demarat această bătălie juridică, a subliniat duritatea cu care judecătorii au taxat comportamentul șefilor de la Palatul Comunal:

„Instanța a desființat Hotărârea deoarece actul a fost afectat de «vicii de nelegalitate determinate de încălcarea la adoptarea sa a normelor de transparență decizională». […] Judecătorii rețin explicit «lipsa unei consultări publice efective» și faptul că Primăria «nu a oferit un răspuns cu privire la propunerile/punctele de vedere formulate de reclamantă», ignorând total justificarea nepreluării lor. Mai mult, instanța subliniază că s-a încălcat grav «dreptul reclamantei de a participa la procesul decizional, de maniera reglementată de lege». Într-o democrație, votul politic nu îți dă dreptul să fii mai presus de lege și să mimezi consultarea cetățenilor, folosindu-i pe post de cobai!”

Cum a fost folosit brandul M100 pentru a finanța controversatul „Iaz al Morilor”

De ce a fost atâta disperare în Primărie pentru a salva acest „Contract Climatic”? Pentru că sub acest titlu pompos, cu un pretins scop ecologic, se ascundea, de fapt, finanțarea unor sub-proiecte extrem de controversate și intens contestate de specialiști, în frunte cu celebrul „Canal de irigații cu ape uzate Iazul Morilor”.

Această hotărâre, prin care s-a aprobat „Contractul Climatic M100” al municipiului Buzău, conținea în anexele sale și în lista de măsuri exact finanțarea și implementarea acestui proiect controversat de irigații și ape uzate, „Iazul Morilor”. Prin urmare, din punct de vedere juridic, „Iazul Morilor” era o componentă principală, un pilon, a acestui megaproiect climatic.

În toate intervențiile ei oficiale din CLM Buzău, cum a fost cea din ianuarie 2026, când s-a discutat bugetul și alocarea excedentului, Haritina Crăiță a atacat direct finanțarea „Iazului Morilor”, avertizându-i pe consilieri că banii sunt direcționați către un proiect aflat pe rolul instanțelor în dosarul M100.

Deși Haritina Crăiță nu l-a menționat în postarea sa pe această temă, este de notorietate că cel mai contestat și chiar mai avansat „contract subsecvent”, cum îl numește ea, semnat sub umbrela acelei hotărâri, era cel legat de lucrările de la Iazul Morilor.

Prin anularea definitivă a HCL-ului mamă (n.r. Nr. 176/20250, în instanță, întreaga structură juridică a acestor sub-proiecte s-a prăbușit ca un castel din cărți de joc. Toate contractele subsecvente, achizițiile și angajamentele financiare semnate în baza actului anulat au fost lăsate complet descoperite.

Ordonatorul de credite răspunde personal!

Consecințele financiare sunt devastatoare. Până acum, primarul și aparatul executiv se ascundeau în spatele votului colectiv al consilierilor municipali, care era un fel de scut de apărare. Însă anularea definitivă a actului principal a atras după sine nulitatea tuturor actelor subsecvente.

Deși conducerea Primăriei Buzău a fost avertizată oficial, încă de la începutul anului 2026, prin memorii scrise, aceasta a continuat să aloce sume uriașe din excedentul bugetar către lucrările de la Iazul Morilor. Acum, odată cu decizia definitivă, TOATE ACESTE SUME ÎNTRĂ DIRECT SUB LUPA CURȚII DE CONTURI CA PREJUDICIU CERT, spune Haritina Crăiță, care explicăși de unde provine panica uriașă care a cuprins etajul 1 din Palatul Comunal:

„Iată de ce este disperare: o Hotărâre de Consiliu Local (HCL) este «scutul» juridic al unui primar. Ea reprezintă mandatul dat de legislativ pentru a semna contracte. Parcursul juridic arată clar că prin ANULAREA DEFINITIVĂ a acestei hotărâri, acel scut a dispărut! Actul inițial este nul de drept. Asta înseamnă că orice contract subsecvent, orice achiziție sau angajament financiar semnat în baza acelei hotărâri rămâne FĂRĂ FUNDAMENT LEGAL. Dacă s-au grăbit să angajeze cheltuieli sau să semneze obligații contractuale cu terți înainte de decizia definitivă, acum răspunderea nu mai poate fi împărțită colectiv cu consilierii locali. Ordonatorul principal de credite devine DIRECT RESPONSABIL patrimonial și juridic în fața organismelor de control și a Curții de Conturi pentru prejudicierea bugetului public!”

Concluzia Haritinei Crăiță este un avertisment clar pentru viitor: „Presa de casă poate să strige «dictatura justiției» cât dorește. Cifrele, deciziile judecătorești și dosarele nu mint. Continuăm să apărăm Buzăul de abuzuri și de contracte semnate pe genunchi, pe banii și pe spatele buzoienilor!”

Dincolo de propaganda oficială și de atacurile disperate din mass-media controlată, decizia definitivă a instanței demonstrează că nimeni nu este mai presus de lege. Prin respingerea recursului, Curtea de Apel Ploiești l-a lăsat pe primarul Constantin Toma fără scutul CLM și l-a expus direct în fața legii, în calitatea sa d ordonator principal de credite.