O analiză publicată recent de Ziarul de Iași, pe care o puteți citi AICI, cu privire la banii publici cheltuiți pentru sport și oamenii care sunt plătiți din acești bani, a demonstrat cât de necesară este o analiză atentă a modului în care sunt dirijate fondurile publice atunci când acestea ajung în sport.

La Iași, cifrele scoase la iveală sunt extrem de interesante. Publicația mai sus citată a urmărit situația de la CSM Iași 2020 și ACS USV Iași, unde apar aproape 80 de oameni, dintre care peste 70 sunt salarizați. Pentru ultimele cinci luni din 2026, finanțarea publică indicată în investigație ajunge la cel puțin 450.000 de euro, iar pentru întregul sezon este estimată la peste un milion de euro. Într-unul dintre cazurile prezentate, aproximativ 100 de copii sunt însoțiți de 38 de persoane angajate.

Situația de la Iași nu este neapărat trasă la indigo cu cea de la Buzău, mai exact de la SCM Gloria Buzău, sau cel puțin nnu ne permitem să insinuăm asta, câtă vreme nu avem încă toate datele problemei, însă comparația este una care merită făcută.

La Buzău, sportul înseamnă SCM Gloria, un club public susținut în cea mai mare parte din bugetul local al municipiului Buzău, iar în 2026, suma care i-a fost alocată nu este nu este una de neglijat.

15,3 milioane de lei pentru SCM Gloria, în 2026

Pentru acest an, SCM Gloria are prevăzute venituri proprii de 400.000 de lei și 15,3 milioane de lei din bugetul local. Din acești bani, aproximativ 4,6 milioane de lei sunt destinați programelor pentru copii și juniori. În documentele clubului, care sunt publice, apar atletismul, boxul, fotbalul, handbalul seniori, handbalul junioare, karate, modelismul, rugbyul, sportul pentru toți, șahul și tenisul de masă.

Studiind strategia de dezvoltare a clubului pentru perioada 2025–2029, constatăm că SCM Gloria Buzău vorbește despre 10 secții, în timp ce fila de buget aferentă anul ui în curs evidențiază separat handbalul seniori și handbalul junioare, iar diferența nu înseamnă că avem o secție în plus, ci că handbalul este prezentat diferit în cele două documente la care ne referim.

demn de menționat este și faptul că, în ianuarie 2025, SCM Gloria anunța retragerea echipelor de handbal seniori din competițiile naționale, invocând restricțiile bugetare și lipsa resurselor necesare pentru continuarea activității la acel nivel, dar în documentele pentru 2026, „handbal seniori” apare din nou ca poziție distinctă.

Așa că, ce bani sunt prevăzuți aici și ce activitate se află în spatele acestei poziții sunt lucruri care merită lămurite.

Câți oameni sunt la SCM Gloria?

Și aici comparația cu Iașiul devine interesantă, deoarece strategia SCM Gloria vorbește despre 18 posturi de execuție în aparatul administrativ și funcțional al clubului, din care 14 sunt angajați pe perioadă nedeterminată și patru pe perioadă determinată. La cei 18 se adaugă antrenorii, personalul medical și oamenii implicați în activitatea secțiilor sportive, rezultând în final o cifră care este mult mai mare. Cât de mare, însă, nu reiese din datele pe care le avem în acest moment.

De aceea considerăm că ar fi interesant de aflat câți oameni sunt plătiți, câți sportivi are SCM Gloria Buzău și ce costuri înseamnă pentru bugetul local al municipiului Buzău această structură. Un răspuns pe care plătitorii de taxe și impozite din acest oraș ar trebui să îl afle, pentru că asta înseamnă

Analizând mai departe situația de la SCM Gloria observăm și schimbări repetate în structura clubului.

Boxul, de exemplu, a fost declarat inactiv în 2019, alături de futsal, într-o perioadă în care erau invocate restricțiile bugetare, rezultatele slabe și nevoia de a concentra banii pe secțiile considerate performante, însă, ulterior, boxul a fost reactivat printr-o hotărâre a Consiliului Local Municipal.

În 2020 au fost declarate inactive gimnastica și voleiul. Pentru gimnastică era invocat numărul redus de sportivi de performanță și plecarea acestora, iar în cazul voleiului erau menționate și costurile ridicate. Documentele municipalității indicau atunci peste 1,2 milioane de lei pentru funcționarea secției de volei.

Fiecare decizie are explicația ei, luate însă împreună, ele arată foarte clar cum s-a schimbat în timp structura clubului, în funcție de bani și de rezultate.

Fotbalul de performanță a trecut de la SCM Gloria la AS FC Buzău

Ajungem acum la una dintre cele mai triste pagini din sportul buzoian, o adevărată lovitură pentru fotbal și pentru iubitorii acestui sport din Buzău, care s-a finalizat cu dispariția fotbalului de performanță după ce a fost mutat de la SCM Gloria într-o altă structură.

În 2021, echipa de seniori a fost transferată de la SCM Gloria la AS FC Buzău. Odată cu echipa au trecut și grupele de juniori U19, U17, U15, U13 și U11. Practic, o parte importantă din ceea ce însemna atunci fotbalul buzoian în cadrul clubului public a fost mutată într-un club de drept privat.

Administrația locală a explicat la acel moment că SCM Gloria, fiind club de drept public, nu putea urmări promovarea în primul eșalon în condițiile dorite. Soluția găsită a fost AS FC Buzău, structură de drept privat în care municipalitatea și Consiliul Județean au ajuns să dețină împreună 80% din participație, în timp ce 20% a revenit unui investitor privat.

Aici apare numele lui Cristian-Ștefan Ceaușel, fostul președinte al SCM Gloria. În 2020, a renunțat la funcție după ce a câștigat concursul pentru postul de director economic al Primăriei Buzău. La acel moment, explicația sa a fost că nu mai putea ocupa funcția de la Gloria, din punct de vedere legal, în condițiile în care urma să lucreze în Primărie.

Când fotbalul a trecut la AS FC Buzău, un an mai târziu, Ceaușel a ajuns din nou în centrul proiectului. De această dată, nu ca președinte al clubului public, ci ca reprezentant al municipalității în conducerea AS FC Buzău.

Este un episod important atunci când încercăm să urmărim ce s-a întâmplat cu fotbalul buzoian și cu banii publici investiți în sport, fiindcă dincolo de numele cluburilor și de schimbările de structură, apariția lui ceaușel în această ecuație s-a finalizat cu îngroparea echipei de fotbal, la fel cum s-a întâmplat și cu echipa de handbal feminin a SCM Gloria, a cărei dispariție s-a produs tot cu cu Ceaușel în ecuație.

Având în vedere toate cele relatate mai sus, considerăm că o comparație Iași–Buzău nu este deloc greșită.

Nu ne permitem să susținem că cele două situații sunt identice și nu avem nici probele necesare pentru a afirma cu tărie că în situația financiară a SCM Gloria există vreo neregulă, dar sunt multe similitudini care justifică această comparație, care ne fac să privim mai atent la modul în care sunt cheltuiți banii publiciîn sportul buzoian.

În continuare, Gazeta Buzoiană va încerca să afle câți oameni sunt plătiți de SCM Gloria, câți sportivi sunt susținuți din acești bani alocați din resursele publice ale municipiului Buzău, unde ajung, concret, banii alocați clubului și, de ce nu, câtă performanță a produs acest club care să justifice banii primiți.