Problema câinilor fără stăpân este abordată diferit de la un oraș la altul.deja unele administrații locale din țară au ales să investească în prevenție, în sterilizare și în adopții pentru a reduce numărul animalelor ajunse pe străzi. La Buzău, însă, Consiliul Local Municipal va dezbate, joi, proiectul de hotărâre nr. 144 privind înființarea Serviciului pentru gestionarea câinilor fără stăpân, după ce instanța a stabilit definitiv că serviciul existent nu fusese înființat în condițiile prevăzute de lege.

Mai concret, în această perioadă în care la Buzău se discută despre reorganizarea serviciului de gestionare a câinilor fără stăpân, alte administrații locale pun în aplicare strategii bazate pe prevenție și adopții, susținând că acestea oferă rezultate pe termen lung.

Iași investește două milioane de lei în prevenție

Consiliul Județean Iași a decis să schimbe radical modul în care este abordată problema câinilor fără stăpân. Vezi AICI!

În loc să se concentreze aproape exclusiv pe capturarea animalelor ajunse pe domeniul public, administrația județeană a lansat un program în valoare de două milioane de lei destinat sterilizării gratuite a câinilor.

Programul este completat de identificarea și microciparea animalelor, campanii de informare și sancționarea proprietarilor care nu respectă obligațiile prevăzute de lege.

Obiectivul este reducerea abandonului și a înmulțirii necontrolate, astfel încât tot mai puțini câini să ajungă pe străzi și, implicit, în adăposturi.

Slatina renunță la eutanasieri și promovează adopțiile

O strategie diferită, dar cu același scop, este aplicată în municipiul Slatina. Vezi AICI!

Primarul Mario De Mezzo a anunțat că, de la reorganizarea Serviciului Public de Gestionare a Câinilor fără Stăpân, nu a fost eutanasiat niciun câine.

Incineratorul existent în adăpost este sigilat și nu mai este autorizat pentru funcționare, administrația locală afirmând că nu intenționează să revină la această practică.

În schimb, accentul este pus pe adopții. Potrivit reprezentanților serviciului, peste 200 de câini și-au găsit deja o familie, inclusiv în județe precum Sibiu și Brașov, după ce animalele au fost promovate la nivel național.

La Buzău, soluția aleasă este eutanasiereate reorganizarea serviciului

La Buzău, situația este diferită.

Curtea de Apel Ploiești a stabilit definitiv că serviciul de gestionare a câinilor fără stăpân nu a fost înființat în condițiile prevăzute de lege, obligând autoritățile locale să adopte o hotărâre pentru înființarea legală a acestuia.

Prima variantă a proiectului a fost respinsă de Consiliul Local Municipal, după ce mai mulți consilieri au susținut că documentul favoriza societatea Urbis Serv.

Primăria a revenit acum cu o nouă formă a proiectului, care va fi dezbătută în ședința de joi, 30 iulie. Documentul introduce organizarea unei licitații pentru delegarea serviciului, însă este contestat și de această dată. Iubitorii de animale susțin că includerea societăților comerciale ale unităților administrativ-teritoriale în categoria posibililor concesionari contravine articolului 592 din Codul Administrativ.

În același timp, proiectul păstrează aplicarea prevederilor OUG nr. 155/2001 privind gestionarea câinilor fără stăpân, inclusiv posibilitatea eutanasierii animalelor în cazurile și condițiile prevăzute de lege, dacă acestea nu sunt revendicate sau adoptate în termenul legal.

Ce model aduce cele mai multe beneficii comunității?

Din punctul de vedere al specialiștilor în sănătate publică veterinară și al managementului populațiilor canine, cea mai eficientă strategie este cea care atacă cauzele fenomenului, nu doar efectele sale.

Sterilizarea, identificarea și microciparea animalelor, responsabilizarea proprietarilor, combaterea abandonului și promovarea adopțiilor reduc treptat numărul câinilor care ajung pe străzi.

În schimb, capturarea și eutanasierea gestionează animalele deja existente în spațiul public, fără să elimine cauzele care generează permanent noi abandonuri și noi generații de câini fără stăpân.

Din punct de vedere economic, deși o intervenție de sterilizare este, în general, mai costisitoare decât procedura medicală de eutanasiere privită izolat, pe termen lung balanța se schimbă.

Un program eficient de sterilizare înseamnă mai puțini pui născuți, mai puține capturări, mai puține animale întreținute în adăposturi și, implicit, costuri mai mici suportate de administrația locală în anii următori.

Modelul bazat în principal pe capturare presupune însă finanțarea continuă a activităților de capturare, transport, cazare, hrană, tratamente veterinare și administrarea adăposturilor, cheltuieli care se repetă atât timp cât cauzele fenomenului rămân nerezolvate.

Trei administrații, trei viziuni

Privite în ansamblu, cele trei modele sunt profund diferite.

Iașiul investește în prevenție, sterilizare și responsabilizarea proprietarilor.

Slatina a ales să meargă pe adopții și afirmă că a eliminat eutanasierea din practica curentă a serviciului.

La Buzău, administrația propune reorganizarea unui serviciu care va continua să funcționeze în baza mecanismelor prevăzute de legislația actuală, dezbaterea fiind concentrată în principal asupra legalității modului în care acesta este înființat și delegat.

Ședința Consiliului Local Municipal de joi va arăta dacă proiectul nr. 144 va obține sau nu votul consilierilor.

Experiența altor administrații publice locale arată că reducerea numărului câinilor fără stăpân nu depinde doar de existența unui serviciu de capturare, ci și de existența unei strategii pe termen lung bazate pe prevenție, sterilizare, adopții și responsabilizarea proprietarilor. Aceste măsuri sunt considerate de specialiști cele care reduc cauzele fenomenului și, în timp, diminuează atât numărul animalelor abandonate, cât și presiunea financiară asupra bugetelor locale.