De câteva zile, învățământul buzoian a devenit terenul unui schimb dur de acuzații între Romeo Lungu, deputat și președintele organizației județene PSD Buzău, și Adrian Mocanu, deputat și președintele organizației județene PNL Buzău.

Tema este una cât se poate de serioasă, fiindcă sunt puse în prim-plan politizarea școlilor, schimbările făcute la conducerea unor unități de învățământ și, mai nou, acuzațiile privind presiunile care s-ar fi făcut asupra fostei conduceri a Inspectoratului Școlar Județean Buzău.

Romeo Lungu a acuzat zilele trecute actuala conducere a ISJ, numită de liberali, că a început să schimbe directori chiar la începutul anului școlar și cu puțin timp înaintea concursului pentru ocuparea acestor funcții, iar președintele PNL Buzău, deputatul Adrian Mocanu a răspuns pe Facebook cu fotografii și exemple din campaniile electorale ale PSD, arătând fotografii cu oameni importanți din învățământul buzoian care au participat la întâlniri de partid, acțiuni electorale, activități door-to-door sau deplasări organizate de social-democrați. A completat imaginile respective cu afrimații prin care a susținut că una este să îți asumi politic conducerea unui inspectorat școlar și alta este să transformi directorii de școli într-o rețea politică, bună de mobilizat la comandă, la întâlniri și în campanii electorale, dar nu a evitat să spună că vede conducerea unui Inspectorat Școlar ca pe o responsabilitate asumată politic.

Până aici putem să înțelegem că fiecare dintre cei doi lideri politici își apără tabăra, numai că istoria politizării învățământului buzoian nu începe în septembrie 2026.

Fosta generală și mesajele „Deci?” plus bilețelele cu nume

Replica lui Romeo Lungu aduce în această dispută o serie de acuzații mult mai concrete și, dacă vor fi confirmate, mult mai grave decât simpla fotografie a unui director sau inspector alături de un partid, pentru că liderul PSD a transmis, ieri, fără rezerve, într-o replică pentru Mocanu, că au fost exercitate presiuni asupra fostei conduceri a Inspectoratului Școlar Județean pentru schimbarea unor directori. Lungu a vorbit despre liste cu nume primite de fosta generală din partea PNL, nume care ar fi trebuit promovate în funcții și a dat de înțeles că schimbareadanielei Palcău a avut loc după refuzul de a da curs acestor presiuni.

În înregistrarea video publicată după ce Adrian Mocanu a publicat fotografii din campaniile electorale, Romeo Lungu l-a întrebat direct pe liderul liberal dacă „un consilier al Prefecturii a fost trimis la Daniela Palcău, fosta șefă a IȘJ Buzău, cu un bilețel privind promovarea unor membri PNL în funcții de directori”

Acuzațiile au mers și mai departe, iar Romeo Lungu a povestit că Daniela Palcău ar fi fost presată să treacă la PNL pentru a-și păstra funcția, iar după discuția respectivă ar fi primit în mod repetat un mesaj format dintr-un singur cuvânt: „Deci?”. Liderul social-democraților buzoieni a lăsat să se înțeleagă că repetarea mesajului a fost, de fapt, o formă de presiune asupra fostei șefe a Inspectoratului, care ar fi refuzat să schimbe tabăra politică.

Sunt acuzații grave și trebuie tratate ca atare. Nu le putem prezenta drept adevăruri stabilite, doar pentru că ele vin din partea unui lider de partid, dar nici nu putem să ne prefacem că nu există.

Dacă ceea ce a susțint liderul PSD se confirmă, discuția despre politizarea educației capătă o cu totul altă dimensiune. Aici nu mai este vorba despre fotografii de campanie și directori care au apărut alături de un partid, ci de negocieri politice și presiuni exercitate asupra unui inspector școlar general.

Așteptăm ca libearalul Adrian Mocanu să răspund, dar nu cu fotografii, cu texte despre PSD, ci punctual, la acuzațiile care îl vizează, altfel nu va mai fi în măsură să vorbească atât de apăsat despre meritocrație și depolitizare.

Numai că politizarea școlii nu a început acum

Am înțeles ce pretinde șeful PNL Buzău, dar cu această postare e greu de convins că liberalii au fost mai ortodocși decât ceilalți.

În ultimii ani, schimbările de putere au fost însoțite de schimbări în conducerea instituțiilor de educație, iar istoricul Inspectoratului Școlar Județean Buzău nu se împacă deloc cu imaginea unui partid care descoperă astăzi, dintr-odată, cât de gravă este politizarea școlilor.

Dacă ne uităm la istoricul conducerii Inspectoratului Școlar Județean Buzău, vom vedea că, în timp, PDL-PNL a condus cel mai mult IȘJ Buzău. Liberalii au avut ani buni oameni fie la vârf, fieîn conducerea Inspectoratului, iar când PSD a ajuns la putere, unii dintre aceștia au rămas în funcții.

Un exemplu este Ștefan Torcărescu, profesor și om politic liberal, a rămas în sistemul de educație și a ocupat în continuare poziții în zona de conducere și management educațional, iar Amalia Epuran, cadru didactic promovat de PNL în IȘJ, nu a fost înlăturată de social-democrați din instituție, odată cu preluarea conducerii, deși era omul liberalilor

Cu alte cuvinte, lucrurile nu au funcționat întotdeauna după regula simplă, pleacă unii, vin alții. Din contră, au existat și oameni care au rămas în funcții sau în structurile instituției, în ciuda schimbărilor politice. Așa că, Adrian Mocanu nu poate susține că doar PSD a politizat școala, fiindcă istoria ultimilor 25 de ani a Inspectoratului Școlar Județean îl contrazice, în timp ce istoria recentă a aceleiași instituții arată alternanțe, negocieri politice și schimbări de echipe, dar și situații în care oameni asociați politic cu o anumită formațiune au rămas în sistem.

În 2014, liberalul Dumitru Ene a fost înlocuit de Geta Burducea, susținută de PSD. În 2017, Florina Stoian a fost înlăturată, pentru ca apoi să revină după ce a obținut în instanță suspendarea ordinului de demitere. În 2018, Otilia Trifan a ajuns inspector școlar general, după încetarea contractelor de management ale Florinei Stoian și ale adjunctelor Nela Wamsiedel și Daniela Palcău.

În 2020, Ionel Meiroșu, asociat politic PNL, a ajuns inspector școlar general. În aceeași perioadă, în conducerea Inspectoratului se aflau oameni cu susțineri politice diferite. Daniela Palcău și Nela Wamsiedel erau asociate PSD, în timp ce Meiroșu era susținut de zona liberală. Așadar, nici atunci schimbarea nu a însemnat dispariția tuturor oamenilor considerați apropiați de tabăra adversă.

În martie 2022, roata s-a întors din nou și Daniela Palcău a devenit inspector școlar general, în locul lui Ionel Meiroșu, dar în structura de conducere a Inspectoratului Școlar s-a aflat și general adjuncta Gina Manea, parte la deciziile fostei conduceri pe care liberalii o contestă acum, Gina Manea care, după demiterea oamenilor PSD a devenit general plin.

Așadar, dacă tragem linie, nu putem spune că PSD a inventat politizarea Inspectoratului, ci dimpotrivă. Istoricul ISJ Buzău arată clar că liberalii și oamenii asociați zonei liberale au condus cel mai mult instituția, iar schimbările politice nu s-au soldat cu înlăturarea liberalilor instituție, până la ultimul.

Așa că, atunci când liberalii susțin că PSD a folosit profesori și directori în campaniile electorale, ar trebui să nu uite că PNL nu a privit acest fenomen din afară. Altfel, dau dovadă de ipocrizie.

Noi nu pretindem că PSD a fost mai „curat” decât PNL, dar nici nu putem accepta varianta inversă, în care PNL se prezintă astăzi ca partidul care a descoperit meritocrația și depolitizarea sistemului de învățământ. Mai ușor cu pianul pe scări, pentru că dovezile din trecut nu susțin o asemenea imagine!

Depolitizarea e bună numai când o face celălalt

În disputa politică dintre cele două partid, fotografiile au ajuns rapid argumentul cu care Adrian Mocanu a încercat să demonstreze implicarea PSD în campaniile electorale din școli și dacă tot am ajuns la fotografii, merită să le privim și din cealaltă parte.

Fotografiile din campaniile electorale de la Buzău arată și oameni ai liberalilor în școli și în preajma elevilor, în acțiuni de partid. Sunt imagini care contrazic acuzațiile aduse PSD, care demonstrează fără echivoc că și liberalii au făcut campanie în școli și au apărut alături de elevi.

Și de ce trebuie să se întâmple concursul pentru directori tocmai acum?

Nu contestăm necesitatea concursurilor pentru funcțiile de director și director adjunct, dar considerăm că este normal ca oamenii care conduc școlile să fie selectați printr-o procedură transparentă, să fie evaluați și să demonstreze că au competențele necesare.

Și încă o problemă pe care vrem să o aducem în atenție, este momentul ales pentru derularea acestei proceduri.

Ministerul liberal al Educației a stabilit pentru sesiunea 2026 depunerea dosarelor între 14 septembrie și 2 octombrie, evaluarea competențelor și apoi proba scrisă, programată pe 20 octombrie. Interviurile sunt programate între 12 și 27 noiembrie, iar rezultatele finale urmează să fie afișate pe 9 decembrie.

Așadar, începutul anului școlar vine într-un moment în care unele conduceri sunt deja schimbate, altele sunt contestate, iar în câteva zile începe și procedura de concurs pentru ocuparea funcțiilor. Procedural, lucrurile pot fi în regulă, dar școala nu trăiește numai din proceduri, are nevoie de stabilitate, mai ales în primele săptămâni ale anului școlar.

Orice director nou are nevoie de timp să preia o instituție, să-și cunoască echipa, să înțeleagă problemele și să pună lucrurile în ordine, iar dacă peste această perioadă vine și un concurs care se întinde până în decembrie, lucrurile se complică și mai mult.

Rezultatele finale vor veni abia pe 9 decembrie, iar calendarul este stabilit la nivelul Ministerului Educației. Nu are sens să mutăm această discuție într-o altă dispută politică, dar orice om normal este de părere că, înaintea începerii anului școlar ar fi fost mai sănătos pentru școli să existe mai multă stabilitate managerială. Plus că un director nu își face treaba, trebuie schimbat, așa cum s-a întâmplat la Scutelnici, unde un director neafiliat politic a fost schimbat cu un liberal. Vezi AICI! Acolo unde există director performant, care conduce bine o școală, nu rezultatele lui trebuie să conteze? Păi ce s-a întâmplat la Scultelnici este dovadă clară de politizare liberală.

Dacă PNL vrea cu adevărat depolitizarea educației, să o demonstreze prin criteriile după care își alege oamenii!

Pentru că depolitizarea nu înseamnă să dai oamenii PSD jos și să pui oamenii PNL.

Depolitzarea înseamnă ca un profesor bun să poată candida fără să fie nevoie să aibă recomandarea unui partid, un director care a demonstrat că poate conduce o școală să nu fie schimbat doar pentru că s-a schimbat majoritatea politică iar un director care nu își face treaba să poată fi schimbat chiar dacă este apropiat de partidul aflat la putere. Altfel, nu este depolitizare, este doar o schimbare de culoare.

Să nu uităm că, până la urmă, beneficiarul sistemul de învățământ este elevul, iar el nu are nevoie să știe cine a câștigat disputa dintre Romeo Lungu și Adrian Mocanu, ci că, mâine, când intră în clasă, are parte de o atmosferă armonioasă, în care profesorii chiar se ocupă de școală, nu stau cu gândul la războaie politice, iar pe bănci are toate manualele și tot ce îi trebuie pentru a începe „cu dreptul” anul școlar.

P.S. Gazeta Buzoiană va critica fără rezerve tot ceea ce este putred în învățământul buzoian, indiferent de partidul aflat la putere sau de oamenii pe care îi are în funcții. Nu ne vom afilia niciodată vreunei formațiuni politice și vom prezenta toate punctele de vedere, așa cum am făcut-o și în cazul vechii conduceri a IȘJ Buzău.

Nu vom schimba această linie în funcție de cine conduce Inspectoratul Școlar Județean.