Florin Prunea a făcut, săptămâna trecută, o radiografie extrem de dură a fotbalului românesc după umilința suferită de echipa națională în fața Poloniei, iar discursul fostului internațional nu s-a oprit doar la criticile adresate conducerii Federației Române de Fotbal. Prunea a vorbit despre politizarea cluburilor, despre bani publici cheltuiți fără rezultate, despre salarii pe care le consideră inexplicabile, despre presupuse mecanisme prin care banii ar fi ajuns în buzunare private și despre falimentele unor echipe finanțate de administrațiile locale. Printre exemplele invocate de fostul portar al echipei naționale s-a aflat, în mod explicit, Gloria Buzău. Declarația poate fi citită AICI.

Cazul Gloriei este cu atât mai relevant cu cât clubul în care s-au au pompat milioane de euro, aproape 90 % din bani publici, a dispărut după un singur sezon în Superligă.

Fostul internațional a fost cât se poate de direct: „Păi luați cazul Buzău, mă! Ce-a fost la Gloria Buzău? E posibil, mă, 10 milioane sifonate într-un an de zile?”. Declarația sa vine în contextul în care fostul internațional a acuzat faptul că, în fotbalul românesc, cluburile finanțate din fondurile publice au ajuns să fie politizate, iar în unele cazuri banii acești bani au alimentat mecanisme pe care oamenii din afara sistemului nu le pot vedea.

Exemplul concret, cu care Prunea a continuat a fost Gloria Buzău, vorbind despre un salariu de aproximativ 7.000 de euro și relatând ceea ce susține că i-ar fi spus un om din acționariatul clubului buzoian despre împărțirea acelui venit. „Un om de acolo: «Păi, domnule, nu iau eu tot, iau o mie și jumătate». Păi și restul, domnule? Restul se duc la București!”, a afirmat Prunea.

Declarația lui Prunea readuce în atenție o problemă care fusese documentată public la Buzău cu multe luni înainte ca fostul internațional să ajungă la acest subiect.

Singurul buzoian a reacționat public, după dezvăluirea jafului de la Gloria

În octombrie 2025, Sansa News publica o investigație amplă despre mecanismul financiar din jurul Gloriei Buzău, materialul analizând milioanele de euro cheltuite într-un an și proveniența majoritar publică a banilor. Investigația, pe acre o puteți citi AICI a urmărit banii intrați în club, cheltuielile, contractele, primele și relațiile dintre oamenii care au administrat proiectul sportiv, ridicând inclusiv problema modului în care fondurile publice ajungeau să susțină o echipă care avea să intre, ulterior, într-o criză financiară profundă.

Un singur buzoian a avut atunci o reacție publică amplă pe marginea dezvăluirilor și anume Ciprian Ene, magistrat și judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție. Acesta a reacționat public la dezvăluirile publicației mai sus amintite cu privire la banii investiți sportul buzoian, iar postarea sa de pe Facebook a reprezentat unul dintre cele mai dure mesaje apărute atunci în spațiul public local.

„Ei bine, ce poate fi mai «olimpic» decât să ai «campionii» furtului la bani publici pe gazonul fotbalului ori pe terenul de handbal!”, scria Ciprian Ene, continuând cu o imagine în care fotbalul și handbalul buzoian deveneau, în opinia sa, un fel de „Liga Profitului Maxim”, în care pasele dintre jucători erau înlocuite de „pasele între conturi”, iar rezultatele sportive erau înlocuite de câștiguri personale.

În aceeași postare, buzoianul a vorbit despre „sute de mii de euro” care ar fi ajuns în conturi „pe sub masă”, despre bani publici și despre ceea ce considera a fi un sistem în care sportul devenise un pretext pentru alte interese.

Mesajul judecătorului Ciprian Ene nu a fost o constatare judiciară asupra unor infracțiuni, ci o reacție publică la dezvăluirile privind modul în care erau administrați banii în sportul buzoian.

Un an mai târziu, Florin Prunea aduce aceleași acuzații

Declarația recentă a lui Florin Prunea se suprapune în mod evident peste tema abordată de judecătorul buzoian. La fel ca și acesta, Prunea vorbește în interviul său despre banii publici cu care cluburile sunt controlate sau influențate politic, cheltuieli foarte mari, salarii și contracte controversate și, în final, dispariția proiectului sportiv.

Să ne amintim că în Consiliul Local Municipal au fost cerute documentele justificative privind cheltuielile făcute de club din banii publici alocați de Primărie, iar consilierii din opoziție au inițiat un proiect pentru constituirea unei comisii speciale care să verifice modul în care au fost utilizate fondurile publice acordate Asociației Sportive Fotbal Club Buzău și s-a pus în discuție inclusiv temeiul legal al finanțărilor și destinația concretă a banilor.

În același timp, fostul antrenor Ilie Stan a ajuns în instanță pentru recuperarea unor drepturi salariale, susținând public că Gloria beneficiase de un buget de aproximativ 4,7 milioane de euro și acuzând existența unor „inginerii financiare” și dispariția fondurilor publice. Acestea au fost acuzațiile lui Ilie Stan și nu trebuie confundate cu o concluzie definitivă a unei instanțe.

După ce au fost cheltuiți bani publici cu nemiluita, a venit deznodământul. Gloria Buzău a retrogradat după un singur sezon în Superligă, iar proiectul finanțat cu milioane de euro a intrat în faliment și a fost desființat. Analizele ulterioare au început să scoată la iveală dimensiunea datoriilor și a cheltuielilor acumulate de club.

Ce a rămas după milioanele investite în Gloria Buzău

În acest context, declarația lui Florin Prunea capătă o foarte mare relevanță pentru Buzău. Fostul internațional vorbește despre modelul de finanțare a fotbalului prin bani publici, despre interferența politicului și despre întrebarea dacă sumele investite au produs în schimbul lor ceea ce administrațiile au promis comunității, iar Gloria Buzău este unul dintre cele mai clare exemple pe care le putea invoca.

De aceea, declarația lui Prunea nu poate fi privită doar ca încă un atac la adresa Federației Române de Fotbal. Pentru Buzău, ea redeschide dsubiectul banilor investiți în Gloria, cine a decis cum să fie cheltuiți și ce explicații mai pot fi date comunității după dispariția echipei.

Gloria Buzău nu mai poate răspunde astăzi pentru ceea ce s-a făcut în numele ei, pot răspunde doar cei care au decis, au administrat și au finanțat acest proiect ratat, iar declarația lui Florin Prunea readuce această responsabilitate în prim-plan. Nu este lipsit de semnificație nici faptul că, judecătorul Ciprian Ene nu a privit acest caz doar prin ochiul unui suporter sau al unui contribuabil nemulțumit, ci prin experiența unui magistrat obișnuit să privească dincolo de aparența unei operațiuni și să urmărească mecanismele, responsabilitățile și consecințele lor.

Sigur că, reacția sa nu reprezintă o hotărâre judecătorească și nu poate ține locul unei anchete, însă spune ceva despre gravitatea întrebărilor pe care cifrele și modul în care a fost gestionat proiectul le-au generat.

Astăzi, după dispariția clubului, acele întrebări nu mai pot fi ocolite odată cu ultimul meci al Gloriei Buzău.