O problemă despre care se vorbește de ani de zile în școlile din România începe să fie pusă în cifre și la Buzău. Deputata PSD Oana Matache a cerut Ministerului Educației și Inspectoratului Școlar Județean Buzău informații despre situațiile în care profesorii își completează norma didactică predând discipline din alte arii curriculare decât cea pentru care s-au pregătit, iar răspunsurile primite de parlamentar arată o creștere puternică a acestor cazuri în ultimii trei ani.
Potrivit datelor transmise de ISJ Buzău, numărul normelor completate cu discipline din alte arii curriculare a crescut de la 21 la 69 în trei ani, toate aceste situații fiind înregistrate în școlile din mediul rural. Practic, numărul s-a triplat într-o perioadă în care sistemul de educație a trecut prin comasări, desființări de posturi și modificări ale normei didactice.
În acest an școlar, la Buzău au fost comasate 10 unități de învățământ și au fost desființate peste 230 de posturi. În același timp, numărul normelor completate cu discipline din alte arii curriculare a crescut de la 40 la 69.
Datele prezentate de Oana Matache mai arată că aproximativ două treimi dintre cazurile de personal fără studii corespunzătoare postului sunt reprezentate de profesori calificați, dar care predau o altă disciplină decât cea pentru care au specializare. În plus, detașările la cerere s-au dublat.
Situația de la Buzău apare într-un context național pentru care Ministerul Educației nu are însă o evidență la fel de precisă. Ministerul a transmis că, în acest an școlar, aproximativ 4.760 de norme didactice sunt ocupate de personal fără studii corespunzătoare postului, peste 40% dintre acestea fiind în mediul rural. În ceea ce privește normele completate cu discipline din alte arii curriculare, ministerul recunoaște că nu a colectat și nu deține astfel de date.
Diferența este semnificativă. În timp ce Inspectoratul Școlar Județean Buzău poate indica exact evoluția fenomenului la nivelul județului, Ministerul Educației nu dispune de o centralizare națională a acestor situații.
Oana Matache susține că fenomenul are mai multe cauze care s-au suprapus. Pe de o parte, există problema structurală a școlilor mici, în special din mediul rural, unde numărul redus de ore pentru anumite discipline face dificilă constituirea unei norme complete. Pe de altă parte, măsurile fiscale adoptate în 2025 au dus la creșterea normei didactice și au accelerat procesul de comasare, ceea ce a redus numărul de ore disponibile în anumite unități de învățământ.
În acest context, completarea normei cu discipline din alte arii curriculare a devenit o soluție pentru menținerea normelor profesorilor, însă efectul se răsfrânge direct asupra actului educațional, în condițiile în care un cadru didactic poate ajunge să predea o disciplină pentru care pregătirea sa universitară nu este cea corespunzătoare.
Problema este cu atât mai relevantă cu cât, potrivit deputatei PSD, legislația permite astfel de completări doar în situații excepționale. La Buzău, însă, numărul lor a crescut de peste trei ori în numai trei ani.
Deputata acuză și lipsa unei monitorizări centralizate la nivelul Ministerului Educației și anunță că va solicita instituției o evidență națională a normelor completate cu discipline din alte arii curriculare, o analiză privind efectele comasărilor asupra calității orelor și un calendar clar pentru operaționalizarea Centrului Național de Formare.
Acest centru, destinat formării cadrelor didactice, nu va funcționa înainte de anul școlar 2027-2028, potrivit răspunsului primit de deputată, după trei amânări succesive.
Un alt aspect semnalat de Oana Matache este lipsa unei evaluări reale a impactului comasărilor asupra calității actului educațional. În răspunsul transmis parlamentarului, Ministerul Educației face trimitere la un raport general atunci când este solicitat să prezinte efectele acestor măsuri asupra calității predării.
„Profesorii nu sunt de vină pentru această situație. O suportă și ei, și elevii”, susține Oana Matache, care pune responsabilitatea pentru această situație pe deciziile administrative și pe lipsa unei monitorizări atente a efectelor acestora.
Postarea deputatei a generat și reacții din zona educației. Unele comentarii atrag atenția că profesorii ajung să predea alte discipline tocmai pentru a-și putea constitui norma după modificările legislative, în timp ce alții critică măsurile de austeritate aplicate în sistemul de învățământ și susțin că problema nu poate fi separată de creșterea normei didactice, comasarea școlilor și reducerea numărului de posturi.
Într-unul dintre comentarii este dat chiar exemplul unor situații în care profesori de biologie ajung să predea matematică sau profesori cu alte specializări să preia discipline pentru care nu au pregătirea universitară inițială.
La Buzău, însă, cifrele transmise de inspectoratul școlar sunt cele care conturează cel mai clar dimensiunea problemei: de la 21 de norme completate cu discipline din alte arii curriculare în urmă cu trei ani, la 69 în prezent, toate în mediul rural.
Iar această evoluție vine în același timp cu comasarea a 10 unități de învățământ și desființarea a peste 230 de posturi.
