Documentele oficiale contrazic discursul despre „explozia” mușcăturilor de câini la Buzău

Disputa privind câinii fără stăpân din municipiul Buzău a ajuns în punctul în care administrația locală vorbește despre o situație de urgență, despre atacuri asupra populației și despre costuri importante suportate de Spitalul Județean pentru persoanele mușcate. Pe 26 august, Comitetul Local pentru Situații de Urgență s-a întrunit în ședință extraordinară pentru a analiza situația câinilor fără stăpân cu comportament agresiv, iar în urma discuțiilor a fost adoptată o hotărâre prin care s-a aprobat inclusiv posibilitatea desemnării unui operator specializat pentru capturarea câinilor agresivi, până la finalizarea procedurii de atribuire prin licitație a serviciului de gestionare a câinilor fără stăpân.

O lună mai târziu, primarul Constantin Toma a susținut public că tratamentul unei persoane mușcate de câine ajunge la aproximativ 10.000 de lei și a prezentat numărul persoanelor ajunse la Spitalul Județean drept un argument pentru gravitatea situației. Declarația a fost preluată în presa locală în contextul discuțiilor despre lipsa unui serviciu funcțional de gestionare a câinilor fără stăpân.

În acest context, Sorin-Eduard Udrea, președintele Asociației „Haplut și Prietenii”, a solicitat în baza Legii nr. 544/2001 date oficiale de la Spitalul Județean de Urgență Buzău și Direcția de Sănătate Publică Buzău. Răspunsurile primite de asociație permit verificarea atât a numărului persoanelor mușcate, cât și a costului vaccinului antirabic și, mai ales, a evoluției numărului de mușcături de câine de la un an la altul.

În adresa Spitalului Județean, transmisă la data de 24 septembrie 2026, se arată că în perioada 1 ianuarie – 20 septembrie 2026 au fost înregistrate 335 de persoane mușcate de câini, dintre care 92 de minori și 243 de adulți. Cele mai multe cazuri s-au înregistrat în lunile de vară, cu 47 de persoane în iunie, 54 în iulie și 58 în august, după care numărul a coborât la 22 de cazuri în primele 20 de zile ale lunii septembrie.

Același document oficial lămurește și problema costului vaccinului antirabic. Spitalul Județean precizează că o doză de vaccin Verorab costă 272 de lei, iar în cazul unei persoane mușcate de un câine schema de vaccinare poate presupune administrarea a trei până la cinci doze. Calculul rezultat din datele furnizate de spital este de 816 lei pentru trei doze și 1.360 de lei pentru cinci doze.

Suma de 10.000 de lei avansată de Constantin Toma trebuie pusă, însă, alături de cifrele comunicate chiar de Spitalul Județean. O doză de Verorab costă 272 de lei, iar schema de vaccinare poate însemna între trei și cinci doze, adică între 816 și 1.360 de lei pentru vaccin. Un pacient poate avea și alte cheltuieli medicale, însă acestea nu sunt detaliate în răspunsul Spitalului Județean, iar documentul transmis asociației nu arată de unde rezultă suma de 10.000 de lei.

Mult mai relevantă pentru afirmația privind presupusa „creștere alarmantă” este însă adresa transmisă de Direcția de Sănătate Publică Buzău la 22 septembrie 2026.

Datele pentru lunile iunie-august arată că în 2025 au fost înregistrate 255 de mușcături de câine: 91 în iunie, 97 în iulie și 67 în august. În aceleași trei luni din 2026 au fost consemnate 252 de cazuri: 77 în iunie, 92 în iulie și 83 în august.

Așadar, în perioada comparată, numărul mușcăturilor de câine nu a crescut, ci a scăzut ușor, de la 255 la 252 de cazuri.

Și numărul total al mușcăturilor de animale este apropiat de la un an la altul. În iunie-august 2025 au fost raportate 337 de astfel de cazuri, iar în aceeași perioadă din 2026 au fost 341. Diferențele nu indică o schimbare radicală a situației față de anul precedent.

DSP mai precizează că nu au fost necesare vaccinări de rapel, acestea fiind administrate în situația unei suspiciuni de rabie la animal.

Rămâne nelămurită însă o informație importantă și anume câți dintre câinii care au provocat aceste mușcături aveau stăpân și câți erau fără stăpân. Atât Spitalul Județean, cât și DSP contabilizează cazurile în funcție de faptul că persoana a fost mușcată de un câine, fără să facă în aceste răspunsuri această diferențiere.

Sorin-Eduard Udrea susține în postarea în care a publicat documentele că cei mai mulți dintre câinii care au mușcat sunt câini cu stăpân, nu câini fără stăpân. Această afirmație nu poate fi însă confirmată din documentele publicate, pentru că instituțiile sanitare nu au transmis o asemenea statistică.

Problema câinilor agresivi există, iar cele 335 de persoane înregistrate de Spitalul Județean până la 20 septembrie 2026 arată că fenomenul nu poate fi ignorat. Discuția este însă dacă datele disponibile justifică descrierea situației drept o „creștere alarmantă” și, mai ales, cât din numărul total al mușcăturilor poate fi pus pe seama câinilor fără stăpân.

În aceste condiții, pentru o imagine completă asupra situației ar mai fi necesară o singură informație esențială care să arate câte dintre persoanele mușcate au fost atacate de câini fără stăpân și câte de câini cu proprietar. Fără această diferențiere, numărul total al mușcăturilor nu poate fi atribuit automat problemei câinilor fără stăpân.

Tabelul transmis de instituție pentru Centrul Antirabic al Spitalului Județean arată următoarele cifre:

Perioada	Mușcături de animale	Mușcături de câini
Iunie 2025	122	91
Iulie 2025	119	97
August 2025	96	67
Total iunie-august 2025	337	255
Iunie 2026	107	77
Iulie 2026	126	92
August 2026	108	83
Total iunie-august 2026	341	252