Peste 43 de milioane de lei repartizate primăriilor. Municipiul reședință de județ nu a primit niciun ban
Consiliul Județean Buzău a finalizat repartizarea sumelor din cota de 6% din impozitul pe venit estimat pentru anul 2026. În timp ce comunele și orașele mici au primit guri de oxigen pentru investiții, municipiul Buzău nu a beneficiat de niciun leu din acest fond.
Administrația județeană a pus pe masă suma totală de 43.793 mii lei, fonduri destinate susținerii programelor de dezvoltare locală și cofinanțării proiectelor de infrastructură la nivelul județului. Repartizarea, deși tehnică, reflectă prioritățile de investiții pentru anul 2026, cu un accent puternic pe extinderea rețelelor de gaze și apă.
Municipiul Buzău nu a primit niciun leu. Justificarea oficială rezidă în faptul că reședința de județ a încasat deja aproximativ 25 de milioane de lei direct de la bugetul de stat, fondurile județene fiind astfel redirecționate către localitățile cu bugete mai restrânse.
Sumele au fost distribuite în funcție de nevoile de cofinanțare ale proiectelor aflate deja în derulare:
- Polii urbani mici: Orașele Nehoiu, Pătârlagele și Pogoanele au primit câte 1 milion de lei fiecare.
- Râmnicu Sărat: A obținut cea mai mare pondere din buget, respectiv 3 milioane de lei.
- Investițiile în gaze: Comunele Gherăseni, Smeeni și Vadu Pașii au fost prioritizate cu câte 1 milion de lei, fonduri dedicate special proiectelor de aducțiune de gaze naturale.
- Infrastructură critică: Comuna Amaru a primit 800.000 de lei pentru finalizarea unui apeduct esențial alimentării cu apă.
Sprijin pentru mediul rural
Restul unităților administrativ-teritoriale (UAT) din județ au primit sume cuprinse între 200.000 și 600.000 de lei. Criteriul principal de selecție a fost stadiul investițiilor în infrastructură, Consiliul Județean încercând să asigure finalizarea șantierelor deschise care riscau să rămână fără finanțare pentru partea de cofinanțare.
Această repartizare bugetară subliniază o strategie de echilibrare a dezvoltării județene, mutând atenția de la centrul urban principal către zonele rurale și orașele secundare care gestionează proiecte de utilități publice vitale.
