SFIDARE? Primarul Toma anunță că merge înainte cu proiectele de neutralitate climatică, dar ignoră concluziile instanței care a anulat Contractul Climatic
La aproape două luni după ce Curtea de Apel Ploiești a consfințit definitiv anularea Contractului Climatic al Municipiului Buzău, primarul Constantin Toma revine asupra subiectului. Nu pentru a explica de ce Primăria a pierdut procesul, ci pentru a transmite că proiectele de neutralitate climatică vor continua:
„Anularea în instanță a așa-zisului ”Contract climatic” are ca singur efect înlăturarea obligației noastre de a atinge neutralitatea climatică până în anul 2035, dar nu ne interzice să respectăm în continuare acele Hotărâri de Consiliu Local prin care s-a aprobat să facem investiții benefice pentru comunitatea buzoiană.
Chiar dacă nu mai avem o obligație stabilită de Consiliul Local Municipal de a finaliza tranziția spre neutralitate climatică până în anul 2035, Primăria Municipiului Buzău se angajează să respecte acest termen, inclusiv cu respectarea motivelor, care au fost de formă și nu de fond, pentru care a fost anulată Hotărârea Consiliului Local Municipal cu privire la așa zisul ,,Contract climatic”.”
În declarația sa, edilul enumeră investițiile pe care municipalitatea le are în derulare sau în pregătire, de la transport electric și parc fotovoltaic, până la împăduriri, economie circulară și reutilizarea apei uzate, insistând că acestea au la bază alte hotărâri ale Consiliului Local Municipal și nu depind de Contractul Climatic anulat de instanță.
Prin declarația sa, primarul evită tocmai subiectul care a dus la pierderea definitivă a procesului și anume neregulile constatate de instanță în procedura de adoptare a Contractului Climatic.
Primarul nu spune nimic despre motivele pentru care Tribunalul Buzău și Curtea de Apel Ploiești au dat câștig de cauză expertului juridic Haritina Craița, cea care a contestat în instanță hotărârea Consiliului Local.
Procesul nu a vizat nici necesitatea investițiilor verzi și nici oportunitatea unor proiecte de mediu. Instanțele nu au analizat dacă Buzăul are sau nu nevoie de autobuze electrice, de parcuri fotovoltaice sau de măsuri pentru reducerea emisiilor. Problema a fost modul în care administrația locală a înțeles să adopte un document de o importanță covârșitoare pentru oreașul nostru, care angaja municipiul pentru următorii ani.
Haritina Craița a susținut în instanță că procedura de adoptare a fost viciată prin lipsa transparenței decizionale, prin ignorarea observațiilor formulate de cetățeni în cadrul consultării publice și prin lipsa unor studii de impact care să fundamenteze asumarea unor obiective cu implicații economice, sociale și administrative majore.
Aceste argumente au fost validate de instanțe, iar Hotărârea Consiliului Local a fost anulată definitiv.
Cu toate acestea, în declarația făcută acum, Constantin Toma nu spune dacă administrația locală își asumă concluziile instanțelor. Nu explică de ce procedura a fost considerată nelegală, nu răspunde criticilor privind consultarea publică și nici nu precizează dacă, în viitor, astfel de documente vor fi fundamentate prin studiile de impact a căror lipsă a fost reclamată în proces.
În schimb, mesajul este mutat aproape integral către investițiile aflate în derulare și către ideea că acestea nu sunt afectate de pierderea procesului.
Or, acesta nu este miezul problemei.
Faptul că anumite investiții pot continua prin alte hotărâri ale Consiliului Local nu schimbă cu nimic concluzia instanțelor. Contractul Climatic al Municipiului Buzău a fost adoptat printr-o procedură care nu a respectat exigențele legale privind transparența și fundamentarea deciziei.
De altfel, după aproape două luni de la pronunțarea hotărârii definitive, Primăria Buzău nu a anunțat dacă va relua procedura de la zero, respectând cerințele reținute de instanță, sau dacă va continua să implementeze, pe bucăți, aceeași strategie prin proiecte individuale.
Astfel, declarația primarului lasă impresia unei încercări de a muta discuția de la motivele pentru care administrația a pierdut definitiv procesul către mesajul că „proiectele merg înainte”. Numai că hotărârea Curții de Apel Ploiești nu a vizat soarta investițiilor, ci modul în care Primăria Buzău a înțeles să ia o decizie cu impact asupra întregului municipiu, fără ca procesul de consultare și fundamentare să respecte cerințele legale.
