SFIDARE? Primarul Toma merge înainte cu planul de neutralitate climatică și califică drept „de formă” motivele care au dus la anularea Contractului Climatic
La aproape două luni după ce Curtea de Apel Ploiești a menținut definitiv anularea Hotărârii Consiliului Local privind Contractul Climatic al Municipiului Buzău, primarul Constantin Toma transmite că administrația locală va continua investițiile din domeniul tranziției către neutralitatea climatică și își propune să respecte în continuare termenul asumat pentru anul 2035.
Într-un mesaj adresat buzoienilor, edilul susține că anularea în instanță a Contractului Climatic nu împiedică Primăria să implementeze proiectele deja aprobate prin alte hotărâri ale Consiliului Local, precum modernizarea iluminatului public, producerea de energie verde, achiziția de autobuze electrice, reabilitarea energetică a blocurilor, construirea centrului de colectare cu aport voluntar sau transformarea unor unități de învățământ în școli circulare.
Constantin Toma afirmă că singurul efect al hotărârii judecătorești este înlăturarea obligației asumate de municipiu de a atinge neutralitatea climatică până în anul 2035 și precizează că administrația locală va continua să urmărească acest obiectiv, „cu respectarea motivelor, care au fost de formă și nu de fond”, pentru care hotărârea Consiliului Local a fost anulată.
Afirmația primarului vine însă în contextul unui proces câștigat definitiv de expertul juridic Haritina Craița, care a contestat în instanță legalitatea procedurii prin care a fost adoptat Contractul Climatic.
Acțiunea nu a vizat investițiile în sine și nici oportunitatea tranziției către neutralitatea climatică, ci modul în care administrația locală a adoptat documentul strategic. În cadrul procesului au fost invocate lipsa transparenței decizionale, faptul că observațiile formulate de cetățeni în timpul consultării publice nu au fost valorificate în procesul decizional și lipsa unor studii de impact care să fundamenteze asumarea unor obiective cu efecte asupra dezvoltării municipiului.
Prin urmare, declarația potrivit căreia anularea s-ar fi datorat exclusiv unor motive „de formă” este una care va continua, cel mai probabil, să alimenteze dezbaterea publică, în condițiile în care hotărârile instanțelor au analizat tocmai legalitatea procedurii prin care administrația locală a adoptat Contractul Climatic.
În același mesaj, Constantin Toma arată că alte nouă municipii din România incluse în programul M100 nu s-au confruntat cu acțiuni similare în instanță. Totuși, existența sau inexistența unor litigii în alte orașe nu schimbă efectele hotărârii definitive pronunțate în cazul Municipiului Buzău, unde instanțele au analizat exclusiv documentele, procedura și argumentele aferente hotărârii adoptate de Consiliul Local.
Deși primarul anunță că, în viitor, administrația locală va respecta atât condițiile de formă, cât și pe cele de fond, declarația sa nu explică în ce mod vor fi remediate concret deficiențele care au condus la anularea hotărârii și nici dacă un eventual nou Contract Climatic va fi fundamentat prin studii de impact și printr-o consultare publică desfășurată în acord cu exigențele reținute de instanțe.
Cert este că Primăria Buzău nu renunță la obiectivul neutralității climatice. După pierderea definitivă a procesului, administrația locală anunță că va continua implementarea proiectelor și că va încerca să atingă aceeași țintă pentru anul 2035, de această dată afirmând că va respecta cerințele care au stat la baza anulării Contractului Climatic.
