Deputatul PSD Oana Matache a anunțat că a votat, miercuri, pentru revenirea la degrevarea de normă didactică pentru directorii unităților de învățământ și pentru personalul de conducere din sistemul educațional. Potrivit parlamentarului buzoian, măsura ar corecta una dintre prevederile introduse prin pachetul fiscal-bugetar adoptat în vara anului 2025.

Matache susține că activitatea unui director de școală nu se rezumă la orele petrecute la catedră. Conducerea unei unități de învățământ presupune, în paralel, gestionarea programului școlar și a proiectelor educaționale, achiziții, buget, angajări, autorizații ISU, lucrări și reparații, rapoarte, precum și relația cu părinții, cadrele didactice și autoritățile locale.

„Tocmai de aceea a existat dintotdeauna «degrevarea de normă didactică»: directorul predă mai puține ore la clasă, ca să aibă timp mai mult pentru management”, afirmă Oana Matache.

Subiectul a fost modificat prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Pentru anul școlar 2025-2026, legea a stabilit că personalul de conducere din unitățile de învățământ preuniversitar poate fi degrevat cu până la 50% din norma didactică, în baza unor norme metodologice.

Deputatul PSD critică însă modul în care au fost adoptate măsurile fiscal-bugetare și susține că modificarea regimului de degrevare nu a fost analizată separat în Parlament.

„Directorii au aceeași zi de 24 de ore, dar cu normă întreagă la catedră peste tot ce presupune condusul unei școli și mai ales cine pierde? Elevii, fie la ore, fie în felul în care e coordonată școala”, spune Matache.

Beneficii pentru persoanele cu dizabilități care ies din centre

În aceeași postare, Oana Matache vorbește despre un al doilea vot dat în Parlament, referitor la persoanele cu dizabilități care părăsesc centrele rezidențiale și trec către viața independentă în comunitate.

Deputatul explică faptul că dezinstituționalizarea presupune ca persoanele cu dizabilități să poată părăsi centrele și să primească sprijin pentru a locui în comunitate. Printre măsurile menționate se află beneficiul pentru locuire, destinat cheltuielilor de administrare și utilităților, și beneficiul de tranziție, acordat la ieșirea din centrul rezidențial pentru instalarea în noua locuință și pentru cheltuielile neprevăzute din primul an.

Aceste două mecanisme sunt prevăzute în legislația privind protecția persoanelor cu handicap. Beneficiul pentru locuire se adresează persoanelor cu handicap grav, accentuat sau mediu, iar beneficiul de tranziție vizează persoanele care părăsesc centrele rezidențiale publice în cadrul procesului de dezinstituționalizare.

Matache dă și un exemplu pentru a explica impactul concret al măsurii: o persoană care ajunge, la 40 de ani, să își facă pentru prima dată singură cumpărăturile și să trăiască în comunitate.

Potrivit deputatului PSD, adoptarea la timp a măsurilor era importantă și din perspectiva finanțării europene, întrucât reforma sistemului de protecție a persoanelor cu dizabilități este legată de jaloanele PNRR.

„Este un vot care practic înseamnă în primul rând demnitate pentru oameni, dar și fonduri păstrate pentru România”, afirmă Oana Matache.

Întreaga poastare, mai jos!