„Pentru confortul cetățenilor, Primăria Buzău deschide la începutul sezonului rece piscine în aer liber și oferă locatarilor blocurilor din 1 Decembrie 1918 șansa de a sări direct din balcoane, fără bilet de intrare.”

Așa își începe, cu ironie amară, C.M., o buzoiancă afectată de lucrările de reabilitare a blocurilor de pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, postarea publicată pe Facebook în care descrie disconfortul pe care ea și vecinii săi îl suportă. Dincolo de sarcasm, mesajul femeii surprinde o realitate pe care fotografiile transmise redacției Gazeta Buzoiană o confirmă: excavații, grămezi de pământ, utilaje, materiale de construcții și acces îngreunat în jurul imobilelor în care oamenii își duc viața de zi cu zi.

„Asta…. după ce au dus autoturismele la ieșirea din oraș, pentru că în jurul blocurilor este un șantier fără sfârșit și fără șanse. Și pentru că, fiind vreme rece și ploioasă, bicicletele nu prea mai pot circula pe pistă, aceasta s-a transformat în șosea pentru mașinile de mare tonaj care ne fac zilele frumoase. Deși noi nu am cerut nimic”, mai scrie buzoianca.

Ironia ei este cu atât mai amară cu cât lucrările care le-au dat peste cap traiul cotidian sunt parte dintr-un proiect prezentat drept o investiție menită să îmbunătățească locuințele și să sporească siguranța clădirilor. În realitate, pentru locatarii afectați, beneficiile promise sunt însoțite de zgomot, praf, șantiere și restricții, iar perspectiva finalizării investiției a devenit tot mai incertă după pierderea finanțării europene.

De la reabilitare termică la lucrări de consolidare seismică

Nemulțumirile locatarilor au și o altă componentă, fiindcă li s-a solicitat acordul pentru reabilitarea termică, însă ulterior aceștia s-au trezit și cu lucrări de consolidare seismică. În documentațiile și comunicările referitoare la investiție a fost folosită și formularea „reabilitare integrată”, un termen care nu le-ar fi explicat suficient de clar multora dintre locatari ce intervenții urmau să fie făcute la clădirile lor și ce presupuneau acestea în practică.

Diferența nu este lipsită de iportanță pentru oamenii care locuiesc în aceste imobile. Lucrările de consolidare seismică presupun intervenții care pot afecta mai mult decât aspectul exterior al blocurilor, iar amploarea șantierului se resimte direct în jurul locuințelor. În cazul celor de pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, fotografiile surprind săpături extinse, pământ excavat, utilaje grele și camioane care operează în imediata apropiere a blocurilor și a zonelor de circulație.

Aproape 80 de milioane de euro pierdute, iar oamenii nu știu ce urmează

Situația este complicată și de pierderea finanțării prin Planul Național de Redresare și Reziliență pentru proiectul care viza 30 de blocuri din municipiul Buzău. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a confirmat că această oportunitate de finanțare europeană nu mai poate fi valorificată în condițiile asumate inițial de către Primăria municipiului Buzău.

Pentru locatari, problema nu se reduce însă la pierderea unei finanțări consemnate în documente oficiale. Lucrările continuă în teren, dar oamenii nu au certitudinea sursei din care vor fi acoperite toate cheltuielile rămase, a procentului din proiect care va putea fi finalizat și a momentului în care șantierele vor fi închise. Nici durata pentru care vor mai suporta disconfortul nu le este clară.

În lipsa unor explicații precise privind finanțarea și calendarul de execuție, proprietarii sunt puși în situația de a trăi lângă șantiere fără să știe dacă lucrările vor avansa în ritmul necesar, dacă banii disponibili vor ajunge pentru toate intervențiile prevăzute și în ce stadiu vor fi prinși de venirea iernii.

Între timp, noroiul, pământul excavat, utilajele și traficul greu rămân parte din peisajul cotidian al locatarilor. Oamenii nu contestă neapărat necesitatea modernizării clădirilor, ci reclamă modul în care lucrările le afectează viața și lipsa de claritate privind ceea ce urmează după pierderea finanțării europene.

Proiectul care trebuia să aducă mai mult confort și siguranță a ajuns astfel să fie asociat, pentru unii dintre cei direct afectați, cu disconfortul și incertitudinea. Iar ironia buzoiancei, care vorbește despre „piscine în aer liber” și despre o pistă de biciclete transformată în șosea pentru camioane, exprimă exasperarea unor oameni care se văd obligați să suporte consecințele unor lucrări fără să știe când și în ce condiții se vor încheia.