Cum s-a transformat o PETIȚIE ONLINE în SCUT DE PROTECȚIE PENTRU INTERESE FINANCIARE și contracte cu dedicație, la Teatru „George Ciprian”
În ultima săptămână, opinia publică buzoiană a fost alarmată de de o petiție lacrimogenă, în care care s-a deplâns „moartea culturii” și iminenta desființare a Teatrului „George Ciprian”. Însă, așa cum pe bună dreptate a titrat Gazeta Buzoiană, toată această agitație s-a dovedit a fi doar o petiție plină de emoție și multă, multă confuzie. Presa a scos la iveală o realitate mult mai pragmatică și mai puțin artistică. Se pare că tot tgomotul de fond nu a fost altceva decât o diversiune orchestrată abil pentru a proteja interese financiare ale unui grup restrâns.
O investigație publicată de Presa-Libera.ro (citiți AICI)scoate la iveală ce se ascundea, de fapt, în spatele mișcării „Salvați Teatrul” și anume, o rețea strânsă de contracte din bani publici semnate pe bandă rulantă, chiar în timp ce directorul instituției, Gina Chivulescu, este vizată de și auditul Consiliului Județean Buzău.
Parcurgând ancheta respectivă realizăm că scopul real al panicii și a victimizării publice este altul. Sistemul de achiziții al teatrului a fost analizat în detaliu de a jurnaliștii de la Presa-Libera.ro, care ne prezintă acum o altă realitate, susținută de documente de achiziții. Aceștia au scos la ivelă o relație comercială extrem de exclusivistă cu o singură firmă, respectiv Solid Service Lift SRL, societate administrată de o anume Zaharia Liliana. Teatrul „George Ciprian” a devenit cel mai fidel și mai constant client din istoricul acestei firme, atribuindu-i, din 2019 și până în 2026, nu mai puțin de 14 contracte pentru întreținerea instalațiilor de ridicat folosite pe scenă.
Jurnaliștii de la Presa-Libera.ro au pus cap la cap cifrele din documente, iar sumele plătite din buzunarele contribuabililor pentru reparații și verificări ISCIR sunt de-a dreptul scandaloase. Printre contractele verificate se numără o reparație generală de 17.600 lei, o revizie generală de 19.560 lei, urmată de alte trei revizii similare în valoare de 24.679 lei, 27.639 lei și respectiv 21.175 lei. La acestea se adaugă un contract de întreținere și verificări ISCIR de 15.378 lei și o ultimă revizie de 22.233 lei. Doar aceste contracte însumează peste 148.000 de lei, însă jurnaliștii avertizează că suma totală depășește în realitate 169.000 de lei, documentarea fiind încă în desfășurare pentru restul actelor adiționale și înțelegerilor identificate în sistem.
O sumă enormă pentru un astfel de serviciu prestat într-un teatru de provincie, deoarece nu vorbim despre o reparație capitală unică, ci despre mentenanță curentă și revizii la o singură categorie de echipamente, respectiv instalațiile de ridicat din scenă, adică ștecherele și mecanismele care urcă și coboară decorurile.
dar cele mai mari suspiciuni le ridică frecvența cel puțin ciudată a „reviziilor generale” pentru aceeași instalație. În mod normal, o revizie generală are rolul de a readuce echipamentul la parametrii maximi de siguranță și funcționare, fiind însoțită de o garanție extinsă pentru manoperă și piese. Cu toate acestea, la teatrul buzoian, aceste operațiuni s-au repetat aproape anual, sub descrieri identice ce conțineau curățări, reglaje, verificări electrice și înlocuiri de componente. Astfel, după o revizie de aproape 25.000 lei în aprilie 2023, a urmat una de peste 27.000 lei în septembrie 2024, alta de peste 21.000 lei în septembrie 2025 și încă o intervenție majoră de peste 22.000 lei în mai 2026.
Practic, în doar trei ani, aceeași instalație a înghițit aproape 100.000 de lei pentru lucrări trase la indigo. Întrebările ridicate de presă lovesc direct în managementul Ginei Chivulescu, publicul având dreptul să știe de ce nu s-au cerut remedieri în baza garanției anterioare și de ce s-a preferat pomparea continuă de bani către firma administrată de Zaharia Liliana, fără a se consulta și alți operatori economici pentru a asigura transparența și concurența.
Pentru a stabili eficiența reală a acestor cheltuieli, evident că se impune urgent o verificare de fond, care să clarifice starea tehnică a instalațiilor dinaintea fiecărei intervenții, lucrările executate efectiv, rapoartele tehnice justificative, dar și identitatea celor care au semnat recepția.
Ca atare, toată această perdea de fum alimentată prin petiții online a fost însă demontată oficial de președintele Consiliului Județean Buzău, Marcel Ciolacu. Într-o declarație preluată de Gazeta Buzoiană, acesta a garantat că „Teatrul „George Ciprian” nu se desființează”.
Instituția va fi însă reorganizată din temelii tocmai pentru a deveni mult mai transparentă, fiind integrată în noul „Centru Județean pentru Artele Spectacolului și Cultură”, o structură care va unifica sub o singură pălărie, atât administrativă, cât și juridică și contabilă Teatrul, Centrul de Cultură și Artă, Școala Populară de Arte și Ansamblul „Plaiurile Mioriței”. Fuziunea pe care o intenționează conducerea CJ Buzău a devenit, din câte se pare, un coșmar pentru actuala conducere. Într-o entitate unificată, cu un serviciu centralizat de achiziții publice, devine imposibil să mai atribui 14 contracte prin încredințare directă aceleiași firme de casă fără ca mecanismele de control să se autosesizeze.
Iată scopul pentru care au fost exploatate dragostea buzoienilor pentru artă și atașamentul față de actori! Cei care au orchestrat strângerea de semnături sub pretextul „salvării culturii” nu au apărat teatrul, ci au încercat să își securizeze interesele financiare și privilegiile și să ascundă fluxul suspect de bani către Solid Service Lift SRL înainte ca auditorii să finalizeze rapoartele. cel puțin așa rezultă din ancheta realizată de publicația mai sus amintită.
Consiliul Județean urmează să facă publice concluziile auditului intern, moment în care buzoienii vor vedea exact, cu cifre și facturi în față, ce anume se încerca să se ascundă în spatele acelei petiții „salvatoare”.
