În Munții Buzăului există unele locuri în care natura și istoria s-au amestecat într-un mod pe care puține alte zone din țară îl mai păstrează. În zona Nucu–Bozioru se află unul dintre cele mai importante ansambluri de schituri rupestre din România, vestigii săpate în stâncă și legate de comunități monahale care au trăit aici cu sute de ani în urmă.

Printre acestea se află și Schitul rupestru Fundătura, unul dintre obiectivele care fac parte din Ansamblul schiturilor rupestre din Munții Bozioru. Mai concret, nu vorbim despre o stâncă banală, despre un punct turistic fără statut juridic. Fundătura este monument istoric clasat, cu codul BZ-II-m-A-02432.01, iar ansamblul din care face parte are codul BZ-II-a-A-02432 în Lista Monumentelor Istorice.

În acest loc au apărut însă, în ultima perioadă, niște lucrări neobișnuite, iar până la acest moment, în urma documentării realizate de Gazeta Buzoiană, nu a reieșit că există documente, respective avize și autorizații care să le însoțească.

Un filmuleț și mai multe fotografii au ajuns la redacția Gazeta Buzoiană. În imagini se văd materiale de construcții depozitate în interiorul și în apropierea sitului, iar peste zona rupestră este montată o structură din lemn, mai exact un acoperiș.

Nu știm, deocamdată, cine execută lucrarea, cine a comandat-o și care este scopul exact al acesteia. Tocmai de aceea, înainte de a trage concluzii, am încercat să aflăm de la autorități ce se întâmplă acolo.

După patru mandate în funcția de vicepreședinte al CJ Buzău, Adrian Petre ne spune: „Nu este treaba noastră”

Primul demers l-am făcut către vicepreședintele Consiliului Județean Buzău, Adrian Petre, cel care, în această perioadă, ține locul președintelui Marcel Ciolacu, aflat în concediu. Fiind persoana care asigură conducerea instituției în absența președintelui, am vrut să aflăm dacă administrația județeană știe ce se întâmplă la Fundătura și dacă există documente care să justifice intervenția.

L-am întrebat dacă știe despre intervenția de la Fundătura, dacă aceasta a fost autorizată, dacă există un proiect pentru lucrările observate în imagini, dacă au fost obținute avizele necesare din partea instituțiilor care se ocupă de protejarea patrimoniului și care este scopul structurii din lemn montate peste zona rupestră.

Răspunsul primit de la Adrian Petre a fost, în esență, că nu este treaba Consiliului Județean (n.r. „nu este treaba noastră”) și că, pentru informații, trebuie să ne adresăm Ministerului Culturii, pentru că, în opinia sa, aceasta este o problemă care ține de minister.

Răspunsul s[u este cu atât mai surprinzător cu cât Adrian Petre ocupă de aproximativ patru mandate funcția de vicepreședinte al Consiliului Județean Buzău, a fost și președinte interimar și, în această calitate, are atribuții în administrația județeană care includ inclusiv domenii legate de cultură și patrimoniu.

ce nu știe Adrian Petre, după atâția ani la cârma CJ, este că atribuțiile Consiliului Județean în domeniul culturii și patrimoniului nu se reduc la ceea ce a lăsat el să se înțeleagă. Legea administrației publice locale și legislația privind protejarea monumentelor istorice stabilesc atribuții concrete pentru autoritățile administrației publice județene în acest domeniu.

Consiliile județene asigură, în condițiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes județean privind cultura, iar în materia patrimoniului istoric au responsabilități legate de protejarea și punerea în valoare a monumentelor istorice aflate în județ. Legea nr. 422/2001 prevede, de asemenea, atribuții pentru autoritățile administrației publice locale în ceea ce privește protejarea monumentelor istorice și colaborarea cu serviciile deconcentrate ale Ministerului Culturii.

Faptul că Ministerul Culturii are competențe în ceea ce privește avizarea anumitor intervenții nu înseamnă că administrația județeană nu are nicio legătură cu patrimoniul din județ. Sunt două lucruri diferite drespre care și domnia sa ar fi trebuit să aibă habar.

În cazul de față, Consiliul Județean nu este autoritatea care emite avizul pentru intervenția de la Fundătura. Dar răspunsul că situația respectivă „nu este treaba noastră” trebuie pus în raport cu atribuțiile pe care legea le stabilește administrației județene în domeniul culturii și patrimoniului.

Articolul 48 lit. a) stabilește pentru consiliile județene obligația de a coopera cu Direcția pentru Cultură și de a-i comunica toate informațiile referitoare la monumentele istorice aflate pe teritoriul județului. În cazul de față, Adrian Petre avea obligația să verifice situația și să solicite informații de la Direcția Județeană pentru Cultură Buzău, instituția de specialitate cu care Consiliul Județean are, potrivit legii, obligația de a coopera. Mai pe scurt, avea temeiul legal pentru a cere informații și pentru a le transmite instituției competente.

Mai mult, articolul 7 din aceeași lege stabilește că autoritățile administrației publice centrale și locale colaborează și răspund, după caz, de activitatea de protejare a monumentelor istorice.

Pentru a lămuri exact acest aspect, Gazeta Buzoiană solicita și Direcției Județene pentru Cultură Buzău un punct de vedere oficial privind lucrarea, existența avizelor și responsabilitățile instituțiilor implicate, deoarece este important să aflăm de ce o intervenție asupra unui monument istoric din județul Buzău nu a ajuns la cunoștința administrației județene, iar dacă există un proiect aprobat și toate avizele necesare, atunci aceste documente ar trebui să poată fi prezentate și instituțiilor care au atribuții de monitorizare a zonei.

Ce statut are Fundătura

Așa arăta schitul rupestru înainte de începerea lucrărilor:

Așa arată acum:

Schitul rupestru Fundătura este clasat ca monument istoric și face parte din ansamblul schiturilor rupestre din Munții Bozioru.

Zona Nucu–Bozioru este cunoscută pentru numeroasele vestigii rupestre, unele amenajate în stâncă, altele păstrând urmele unor chilii, biserici sau spații de retragere monahală, iar în acest context, nu trebuie privită ca pe o simplă formațiune naturală asupra căreia se poate interveni după cum consideră cineva necesar.

Mai mult, întregul areal se află în Ținutul Buzăului, teritoriu recunoscut de UNESCO drept UNESCO Global Geopark.

Individual, nu este un monument înscris pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Statutul UNESCO aparține geoparcului. În schimb, Fundătura are propriul său statut juridic de monument istoric, iar protecția acestuia este reglementată de legislația românească.

Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice stabilește că intervențiile asupra monumentelor istorice se fac numai pe baza și cu respectarea avizului emis de Ministerul Culturii sau, după caz, de serviciile publice deconcentrate ale ministerului.

Legea nu se referă doar la restaurări. Sunt avute în vedere intervenții de construire, consolidare, amenajare, modificare sau punere în valoare, precum și amplasarea definitivă sau temporară a unor construcții de protecție pe sau în monumentele istorice.

În aceste condiții, dacă structura de lemn observată la Fundătura ar fi fost realizată cu intenția de a proteja monumentul de ploaie, zăpadă sau alte forme de degradare, acest lucru nu înseamnă că poate fi montată fără documentație și fără avizele prevăzute de lege.

Tot Legea 422/2001 stabilește că autorizațiile pentru intervențiile asupra monumentelor istorice se emit cu respectarea avizelor Ministerului Culturii, iar în situațiile prevăzute de lege lipsa avizului obligatoriu poate atrage nulitatea autorizației.

În funcție de natura exactă a lucrării și de încadrarea zonei, pot deveni aplicabile și prevederile OG nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic, care impun, la rândul lor, reguli speciale pentru lucrările de construire sau alte intervenții în zonele cu patrimoniu arheologic.

Pentru că răspunsul vicepreședintelui Consiliului Județean nu lămurește situația, Gazeta Buzoiană va continua demersurile.

Vom solicita informații oficiale de la Direcția Județeană pentru Cultură Buzău, instituția care are atribuții directe în ceea ce privește monumentele istorice din județ și care se află chiar în subordinea instituției pe care o conduce Adrian Petre.

Vrem să știm dacă a fost solicitat sau emis vreun aviz pentru lucrările observate în imagini, dacă există o documentație tehnică aprobată și dacă reprezentanții instituției au verificat situația din teren.

Vom solicita, de asemenea, lămuriri de la Ministerul Culturii, așa cum ne-a indicat vicepreședintele CJ Buzău. Toate acestea pentru a stabili cine a aprobat lucrarea, ce se execută, în baza cărui proiect și cu ce scop.

Legea 50/1991 include lucrările de construire, reparare, protejare, restaurare și conservare a monumentelor istorice în categoria lucrărilor supuse autorizării, iar intervențiile asupra monumentelor sunt supuse unui regim special.

Primăria Bozioru ne poate informa dacă există autorizație de construire, cine a solicitat-o și cine figurează drept beneficiar.

Gazeta Buzoiană va reveni cu răspunsurile Direcției Județene pentru Cultură Buzău și ale Ministerului Culturii.