„Vorbiți la comisii, nu în ședința Consiliului Local Municipal”. De ce o astfel de abordare contrazice spiritul administrației publice, dar și rolul dezbaterii publice
În ședința de joi a Consiliului Local Municipal Buzău nu s-a discutat doar despre proiectele aflate pe ordinea de zi. Odată cu intervențiile unor cetățeni și reprezentanți ai societății civile,s-a ridicat și problema dacă aceștia mai au sau nu loc să ia cuvântul în dezbaterile din plen. Este aceeași viziune pe care unii aleși locali o susțin de mai mult timp și anume că cetățenii ar trebui să își spună punctul de vedere în comisiile de specialitate, nu și în plenul CLM.
După dezbaterile pe marginea unor proiecte de hotărâre, în cadrul cărora au luat cuvântul expertul juridic Haritina Craița și Sorin Udrea, președintele Asociației pentru Protecția Animalelor „Hăpluț și Prietenii”, consilierul municipal Ionuț Voicu a susținut că astfel de intervenții ar trebui făcute în comisiile de specialitate, nu în ședințele Consiliului Local, motivând că proiectele sunt discutate prea mult.
Nu este pentru prima dată când o asemenea poziție este exprimată de aleșii municipiului buzău. De-a lungul timpului, aceeași idee a fost susținută și de viceprimarul Oana Gheorghiu, care a afirmat în repetate rânduri că, dacă proiectele au fost discutate în comisiile de specialitate, nu ar mai exista motive pentru reluarea dezbaterilor în plenul CLM.
Și atunci ne întrebăm, pe bună dreptate, care mai este rolul ședinței publice a Consiliului Local?
Comisiile de specialitate au un rol consultativ și pregătitor, pentru că în cadrul lor se analizează proiectele și se emit avize, însă acolo nu se adoptă hotărâri. Decizia finală aparține întregului plenului CLM, iar aceasta este luată exclusiv în ședința publică.
Mai mult, nu toți consilierii fac parte din aceeași comisie. Un cetățean care își prezintă argumentele doar în fața a trei sau patru consilieri nu are nicio garanție că observațiile sale vor fi prezentate complet și fidel tuturor celor care urmează să voteze proiectul aflat în discuție, contestat de cetățean.
Tocmai de aceea, Codul Administrativ prevede posibilitatea ca persoanele interesate să participe la ședințele Consiliului Local și să ia cuvântul, în condițiile regulamentului de organizare și funcționare al autorității. Legiuitorul a înțeles că dezbaterea publică trebuie să aibă loc în fața tuturor celor care votează, nu doar într-o etapă pregătitoare.
În acest context, solicitarea ca cetățenii să se limiteze la comisiile de specialitate este împotriva principiilor transparenței decizionale și ale participării publice. O administrație deschisă nu înseamnă doar adoptarea proiectelor, ci și ascultarea argumentelor cetățenilor, nu doar ale aleșilor, înainte de vot. Pentru că ședința plenului nu este un simplu moment în care consilierii ridică mâna pentru sau împotriva unui proiect. Ea reprezintă spațiul public în care fiecare ales local trebuie să audă direct argumentele, criticile și propunerile formulate de cetățeni și de reprezentanții societății civile.
În fond, tocmai acesta este unul dintre motivele pentru care ședințele sunt publice.
Este firesc ca dezbaterile să prelungească durata unei ședințe. Mai puțin firesc ar fi ca, din dorința de a economisi timp, să fie limitată participarea celor afectați direct de hotărârile care urmează să fie adoptate.
Consilierii locali au fost aleși pentru a reprezenta comunitatea, iar reprezentarea presupune și disponibilitatea de a asculta comunitatea, chiar și atunci când opiniile exprimate sunt incomode sau critice.
Într-o democrație locală autentică, dezbaterea nu este o piedică, u deranj, ci una dintre condițiile unei decizii bine fundamentate. Iar atunci când un ales local consideră că intervențiile cetățenilor sunt prea multe sau prea lungi, problema nu este existența dezbaterii, ci modul în care și-a înțeles rolul pe care îl are un Consiliu Local într-o administrație transparentă și responsabilă.
