Un raport al Curții de Conturi, întocmit în urma auditului de conformitate desfășurat la Compania de Apă Buzău, arată mai multe probleme în modul în care societatea și-a administrat banii și și-a desfășurat activitatea în perioada verificată. Auditorii au găsit venituri salariale acordate nelegal, recrutări care nu au respectat propriile proceduri ale companiei, un post de conducere ocupat fără concurs, plăți suplimentare considerate nelegale, sume vechi rămase neclarificate în contabilitate și o achiziție de 850.000 de lei fără TVA pentru care Compania de Apă a folosit o procedură pe care Curtea de Conturi a considerat-o greșită.

Raportul de audit de conformitate nr. 58621/27.08.2026, pe care îl puteți analiza AICI a fost publicat la 9 septembrie și a fost aprobat prin Hotărârea Plenului Curții de Conturi nr. 771/13.08.2026. Auditul a urmărit modul în care Compania de Apă a respectat legislația și propriile proceduri în perioada verificată, iar pentru neregulile constatate auditorii au stabilit măsuri care trebuie puse în aplicare în termen de trei luni de la comunicarea raportului aprobat.

Compania de Apă a încheiat anul 2024 cu un profit net de 14.576.233 de lei, față de 10.572.878 de lei în 2023. Rezultă, așadar, că cifra de afaceri netă a crescut cu aproximativ 14%, iar veniturile din exploatare au ajuns la 157,9 milioane de lei, în timp ce cheltuielile de exploatare au fost de 139,6 milioane de lei. În acest context financiar, Curtea de Conturi a verificat modul în care au fost făcute plățile, angajările și achizițiile și modul în care au funcționat mecanismele de control intern.

20.800 de lei, plătiți nelegal pentru aceleași atribuții

Una dintre constatările auditorilor privește modul în care au fost acordate anumite drepturi salariale. În noiembrie 2021, printr-o decizie a directorului general, un angajat al Companiei de Apă a fost desemnat să preia temporar atribuțiile unui anumit post din structura societății, post care era vacant, iar pentru atribuțiile suplimentare i s-a acordat o majorare salarială de 5.200 de lei pe lună. Auditorii au constatat însă că, în acest context, fișa postului nu a fost actualizată.

Situația a continuat până în 2023, când postul din structura companiei a fost ocupat începând cu luna mai. În perioada mai-august 2023, însă, Compania de Apă a plătit în paralel atât salariatul care ocupa postul respectiv, cât și angajatul care continua să primească majorarea salarială pentru atribuțiile pe care le preluase anterior. Pentru cele patru luni, Curtea de Conturi a calculat 20.800 de lei reprezentând venituri salariale acordate nelegal.

Auditorii au cerut recuperarea integrală a sumei, în valoare brută, împreună cu majorările de întârziere calculate până la recuperarea banilor, precum și regularizarea contribuțiilor aferente. În același timp, Compania de Apă trebuie să verifice dacă au mai existat situații similare și să analizeze inclusiv modul în care a fost posibilă menținerea acestei forme de ocupare temporară după expirarea perioadei în care ea era permisă de reglementările aplicabile. Pentru aplicarea acestor măsuri a fost stabilit un termen de trei luni de la comunicarea raportului aprobat.

Recrutări cu probleme și un post de inginer-șef ocupat fără concurs

Curtea de Conturi a verificat și modul în care au fost făcute angajările la Compania de Apă, iar în trei cazuri auditorii au constatat că procedurile interne privind publicitatea și transparența recrutării nu au fost respectate. Anunțurile pentru posturile vacante nu cuprindeau toate informațiile prin care cei interesați să poată afla criteriile după care urma să se facă selecția, iar pentru posturile comunicate către AJOFM compania nu a putut prezenta dovezi că anunțurile au fost publicate și pe site-ul propriu, pe platforme specializate sau în presa locală.

De aici, problemele au continuat și în etapa de evaluare a candidaților. Pentru unele dintre recrutările verificate, planurile de interviu nu fuseseră întocmite potrivit procedurilor interne și nu precizau criteriile de evaluare, întrebările care urmau să fie adresate și modul în care era justificat punctajul acordat. În procesele-verbale au fost trecute doar notele finale, fără detalii despre răspunsurile candidaților și fără alte elemente care să permită verificarea modului în care au fost stabilite punctajele.

Un caz separat, descris de auditori, privește ocuparea unui post de inginer-șef fără concurs sau examen. Persoana care ocupase anterior poziția își încetase raporturile de muncă prin pensionare anticipată parțială și primise drepturile prevăzute în contractul colectiv de muncă. După plecarea sa, postul a fost declarat vacant la AJOFM, însă, în baza unui referat aprobat de conducerea companiei, s-a propus angajarea aceleiași persoane, fără organizarea unei proceduri de concurs, motivul invocat fiind asigurarea continuității activității de coordonare tehnică.

Ulterior a fost încheiat un nou contract individual de muncă, pe perioadă nedeterminată. În documentele verificate de Curtea de Conturi nu a fost găsită însă nici o cerere de reîncadrare formulată de persoana respectivă și nici documente care să arate că a existat o procedură de selecție. În urma constatărilor, auditorii au cerut Companiei de Apă să verifice și celelalte recrutări, pentru a identifica eventuale situații similare și, acolo unde este cazul, să stabilească măsurile și consecințele economice și juridice.

Profitul constructorului, majorat prin ajustarea prețului

Una dintre constatările care ies cel mai mult în evidență în raportul Curții de Conturi a fost făcută la centrala fotovoltaică de la Stația de Epurare a Apelor Uzate Buzău, unde, în momentul în care trebuia calculată plata pentru lucrările executate, s-a ajuns să fie plătită și o componentă de profit care nu mai putea fi modificată prin mecanismul de ajustare a prețului. Altfel spus, în loc ca ajustarea să țină strict de elementele prevăzute în contract, în calculul făcut pentru luna iunie 2024 a fost inclus și profitul de 3% prevăzut inițial în oferta financiară a constructorului.

Curtea de Conturi a constatat că această cotă de profit nu putea fi majorată prin ajustarea prețului, iar diferența achitată nelegal în cazul verificat a fost de 5.695 de lei. Este o sumă plătită din banii Companiei de Apă, adică din resursele unei societăți care furnizează servicii plătite de buzoieni, iar tocmai aici apare una dintre problemele care fac constatarea greu de trecut cu vederea: la momentul verificării plății, profitul constructorului a ajuns să fie luat în calcul acolo unde, potrivit auditorilor, nu mai putea fi ajustat.

Iar Curtea de Conturi nu a considerat suficientă recuperarea celor 5.695 de lei. Auditorii au cerut verificarea tuturor lucrărilor plătite în baza contractelor care prevăd ajustări de preț, pentru a vedea dacă aceeași situație s-a repetat și în alte cazuri. Dacă vor fi identificate alte diferențe plătite nelegal, acestea trebuie stabilite și recuperate împreună cu majorările de întârziere.

Auditorii au găsit și sume vechi care nu fuseseră clarificate. La data de 31 decembrie 2024, în conturile 426 – „Drepturi de personal neridicate” și 462 – „Creditori diverși” figura un sold de 51.724,80 de lei, aferent perioadei 2016-2021.

Curtea de Conturi a constatat că pentru aceste sume nu fuseseră făcute toate demersurile necesare pentru analiză, clarificare și aplicarea dispozițiilor legale. Auditorii au cerut continuarea verificărilor, efectuarea operațiunilor contabile necesare și organizarea inventarierii patrimoniului în conformitate cu prevederile legale.

Achiziție directă de 850.000 de lei, după o încadrare greșită a contractului

Neregulile constatate de Curtea de Conturi nu se opresc aici. Auditorii au găsit probleme și la o achiziție estimată la 850.000 de lei fără TVA, pentru „Modernizare sisteme monitorizare surse de apă Municipiul Buzău”. Compania de Apă a încadrat-o drept contract de lucrări și a recurs la achiziția directă, însă, după verificarea documentelor, Curtea de Conturi a stabilit că obiectul real îl reprezenta furnizarea și montarea unor echipamente – sisteme de clorinare, pompe booster, analizatoare de clor și alte echipamente pentru modernizarea instalațiilor existente.

Diferența de încadrare a avut însă consecințe directe asupra procedurii, deoarece, pentru un contract de furnizare, valoarea de 850.000 de lei depășea pragul de 270.120 de lei până la care putea fi utilizată achiziția directă. Curtea de Conturi a considerat, astfel, că a fost aleasă o procedură care nu era permisă de lege, iar Compania de Apă a fost amendată cu 10.000 de lei.

Auditorii au găsit probleme și în contabilitate: echipamentele au fost trecute la „Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile”, deși trebuiau evidențiate ca mijloace fixe, fiind investiții pentru modernizarea unor echipamente existente. Compania trebuie să facă rectificările contabile și să-și revizuiască procedurile interne, astfel încât documentele de necesitate, valoarea achiziției și procedura folosită să fie corelate și să respecte legea. Curtea de Conturi a cerut și întărirea controalelor asupra modului în care sunt estimate valorile achizițiilor.

Control financiar preventiv incomplet și avertismentul privind recuperarea banilor

La finalul controlului, Curtea de Conturi a constatat și o problemă în modul în care Compania de Apă își exercită controlul financiar preventiv, acesta nefiind efectuat pentru toate categoriile de operațiuni specifice societății. Auditorii au cerut actualizarea procedurilor și a deciziei interne prin care este reglementat acest control, astfel încât toate operațiunile pentru care legea impune verificarea financiară preventivă să fie supuse acestei verificări.

În același timp, raportul atrage atenția conducerii asupra obligației de a recupera prejudiciile stabilite în urma controlului. Pentru fiecare astfel de situație trebuie determinată întinderea prejudiciului, iar măsurile de recuperare trebuie dispuse și urmărite până la recuperarea efectivă a banilor.

Raportul se încheie cu un avertisment prevăzut de lege: în cazul prejudiciilor constatate, conducerea Companiei de Apă trebuie să stabilească sumele care trebuie recuperate și să urmărească recuperarea lor. Curtea de Conturi face trimitere la art. 64 din Legea nr. 94/1992, potrivit căruia nerecuperarea prejudiciilor ca urmare a nedispunerii sau neurmăririi măsurilor de către conducerea entității constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă penală. Vezi AICI!

Pentru măsurile stabilite în urma acestui control, termenul de implementare indicat de Curtea de Conturi este de trei luni de la comunicarea raportului aprobat.