Oana Matache acuză lipsa monitorizării absolvenților școlilor profesionale: „Fiecare minister arată spre celălalt”

Deputatul PSD de Buzău, Oana Matache, critică lipsa unui sistem funcțional de monitorizare a absolvenților școlilor profesionale și a modului în care aceștia se integrează pe piața muncii, după ce a primit răspunsurile Ministerului Educației și Ministerului Muncii la o serie de întrebări adresate celor două instituții. Deși există o platformă informatică finanțată din fonduri europene și o hotărâre de guvern care obligă instituțiile să transmită datele necesare, parlamentarul susține că mecanismul nu funcționează în practică, iar autoritățile nu își asumă responsabilitatea pentru blocaj.

Într-o postare pe Facebook, Oana Matache explică faptul că a solicitat celor două ministere informații despre ce se întâmplă cu tinerii după absolvirea școlilor profesionale, dacă aceștia sunt monitorizați, dacă reușesc să se angajeze în domeniul pentru care s-au pregătit și dacă sistemul educațional ține cont de cerințele reale ale angajatorilor.

„Am primit răspunsurile a două ministere, Educație și Muncă, după ce i-am întrebat ce se întâmplă cu tinerii după școala profesională, dacă sunt monitorizați, dacă sunt integrați profesional, dacă îi lăsăm să plece din țară, dacă îi lăsăm să se formeze în continuare pentru meserii care NU (mai) sunt cerute de piața muncii, în timp ce antreprenorii români caută meseriași pentru alte specializări și nu găsesc”, a transmis deputatul.

Concluziile trase în urma analizării răspunsurilor celor două ministere sunt, în opinia sa, îngrijorătoare, în condițiile în care autoritățile dispun deja de instrumentele legislative și informatice necesare pentru a urmări parcursul profesional al tinerilor, dar nu reușesc să le utilizeze în mod eficient.

Oana Matache arată că România are deja platforma ReCONECT, finanțată din fonduri europene prin Programul Operațional Capital Uman (POCU), care ar trebui să permită monitorizarea parcursului profesional al absolvenților. Ministerul Educației i-a comunicat că platforma este funcțională, însă deputatul atrage atenția că funcționarea tehnică a sistemului nu înseamnă și utilizarea sa efectivă.

„Avem o platformă de monitorizare «ReCONECT» ce a fost finanțată din fonduri europene, prin POCU. Ministerul Educației mi-a spus că funcționează. Bun. Avem și o lege pentru monitorizarea parcursului tinerilor noștri, mai exact o hotărâre de guvern din 2024 care obligă instituțiile să transmită datele în această platformă”, a precizat parlamentarul.

Problema semnalată apare în momentul în care ar trebui furnizate informațiile necesare. Potrivit răspunsurilor prezentate de deputat, datele nu ajung în platformă, iar Ministerul Educației invocă lipsa accesului la acestea, care limitează utilizarea sistemului. În același timp, Ministerul Muncii nu face referire la hotărârea de guvern din 2024, iar noul registru al salariaților, REGES-ONLINE, nu cuprinde calificarea profesională a angajaților.

„Dar datele NU ajung niciodată acolo. Ministerul Educației spune că lipsa accesului la date îi limitează utilizarea. Ministerul Muncii nici nu pomenește hotărârea de guvern. Iar noul registru al salariaților, REGES-ONLINE, nu înregistrează calificarea angajatului. Fiecare minister arată spre celălalt. Niciunul nu spune cine blochează datele”, a scris Oana Matache.

Deputatul consideră că lipsa monitorizării are efecte directe asupra sistemului de învățământ profesional, care continuă să pregătească tineri pentru diferite meserii fără să existe o evaluare clară a rezultatelor obținute după absolvire. În absența acestor informații, școlile nu pot ști dacă specializările oferite corespund cererii de pe piața muncii, iar elevii și părinții nu au la dispoziție date concrete care să îi ajute să ia o decizie informată.

Pentru a ilustra situația, Oana Matache oferă exemplul unei unități de învățământ care pregătește anual 30 de electricieni, fără ca autoritățile să știe câți dintre aceștia ajung să lucreze în meseria pentru care au fost instruiți, câți rămân fără un loc de muncă sau câți aleg să plece în străinătate.

„Imaginați-vă o școală care pregătește în fiecare an 30 de electricieni. Câți dintre ei lucrează ca electricieni după un an? Câți sunt șomeri? Câți au plecat în străinătate? Azi, la noi nimeni nu știe. Iar dacă nu știm, școala deschide aceleași clase an de an, în timp ce firmele din Buzău caută degeaba sudori sau mecanici”, a explicat deputatul.

Oana Matache subliniază că o evidență clară a inserției profesionale ar permite adaptarea specializărilor la nevoile angajatorilor și ar preveni situațiile în care tinerii se pregătesc pentru meserii care nu le oferă perspective reale de angajare. În același timp, informațiile ar putea deveni un instrument util pentru părinți și elevi în alegerea traseului educațional.

Deputatul atrage atenția că problema este deosebit de importantă pentru județul Buzău, unde, potrivit datelor invocate în postarea sa, peste 61% dintre locurile de muncă sunt destinate persoanelor fără studii superioare. În acest context, pregătirea profesională și corelarea calificărilor cu cererea angajatorilor au un rol important în accesul tinerilor la un loc de muncă.

„Ar ajuta enorm părinții să aleagă, ar ajuta școlile să se adapteze și ar ajuta tinerii să nu piardă ani pregătindu-se pentru o meserie care nu le va asigura locuri de muncă. Asta contează cu atât mai mult în Buzău, unde peste 61% dintre locurile de muncă sunt pentru absolvenți fără studii superioare!”, a transmis Oana Matache.

Parlamentarul mai susține că Ministerul Educației a recunoscut, în răspunsul transmis, că elaborarea unui normativ privind rata de inserție profesională este „ușor de inițiat”, însă un astfel de instrument nu există în prezent.

„Ministerul Educației recunoaște chiar el că un normativ pentru rata de inserție este «ușor de inițiat». Atunci de ce nu există?”, a întrebat deputatul, criticând lipsa unor măsuri concrete care să transforme obligațiile existente într-un sistem funcțional de monitorizare.

Oana Matache anunță că va continua demersurile parlamentare pentru a identifica instituțiile care nu și-au îndeplinit obligațiile legale și că va lucra la un proiect legislativ care să asigure punerea în aplicare a mecanismului de monitorizare a inserției profesionale a tinerilor.

„Merg mai departe: voi cere să aflăm cine nu și-a respectat obligațiile și voi lucra la un demers legislativ pentru punerea în aplicare a inserției tinerilor”, a anunțat deputatul PSD de Buzău.